Legea integrității, aviz favorabil în comisiile Camerei Deputaților. Proiectul care schimbă regulile pentru ANI merge la Senat
LEGISLAȚIE. Comisiile juridică și pentru constituționalitate ale Camerei Deputaților au adoptat, luni, un raport favorabil pentru propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității. Parlamentarii au reexaminat proiectul după ce Curtea Constituțională a admis, în 17 august, obiecțiile de neconstituționalitate formulate asupra variantei trimise anterior la promulgare.
Dezbaterile din cele două comisii au durat mai mult de trei ore și au fost marcate de discuții asupra procedurii de vot, dar și asupra formulei prin care textul trebuie pus în acord cu observațiile Curții Constituționale. Lucrările au fost întrerupte pentru o pauză, timp în care deputații au analizat punctele asupra cărora existau divergențe, după care au revenit pentru adoptarea amendamentelor.
Raportul favorabil nu înseamnă însă încheierea procedurii legislative. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, iar legea va fi transmisă Senatului pentru reexaminare. Senatul are rol decizional în acest caz, astfel că votul de acolo va stabili forma finală care poate fi trimisă ulterior spre promulgare.
Inițiativa legislativă are o miză importantă deoarece modifică atât legea de organizare și funcționare a Agenției Naționale de Integritate, cât și Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. ANI este instituția care verifică averile, incompatibilitățile și conflictele de interese ale persoanelor care ocupă funcții publice și are un rol central în mecanismul românesc de prevenire și combatere a corupției.
Proiectul actualizează atribuțiile Agenției și stabilește expres că instituția desfășoară activități de prevenire, control, evaluare și sancționare. Textul include, între altele, referiri la prevenirea conflictelor de interese în achizițiile publice, protecția avertizorilor în interes public și aplicarea restricțiilor înainte și după ocuparea unei funcții, cunoscute drept reguli de tip „pre și post-angajare”.
O parte importantă a legii se referă la modul în care sunt depuse declarațiile de avere și de interese. Varianta adoptată de Camera Deputaților prevede folosirea platformei electronice e-DAI, gestionată de ANI, pentru transmiterea documentelor. Persoanele vizate ar urma să utilizeze semnătura electronică calificată sau semnătura avansată incorporată în cartea electronică de identitate, în timp ce pentru candidați este prevăzută și posibilitatea semnăturii olografe.
Textul păstrează obligația declarării averii și a intereselor pentru un număr mare de categorii de demnitari și funcționari publici: de la președinte, parlamentari, membri ai Guvernului și aleși locali până la magistrați, conducători de instituții, persoane cu funcții de conducere în companiile de stat și în alte autorități publice.
În același timp, proiectul stabilește reguli noi privind publicitatea informațiilor. Declarațiile depuse ar urma să fie păstrate de ANI în condiții de confidențialitate, iar pentru anumite categorii de persoane Agenția va genera și publica declarații de interese financiare, într-o formă prevăzută de lege. Modul în care aceste prevederi au fost redactate și raportarea lor la protecția datelor personale au reprezentat una dintre temele sensibile ale dezbaterii publice și juridice din jurul proiectului.
Inițiativa a parcurs rapid prima etapă legislativă la începutul lunii august, fiind adoptată de Camera Deputaților și apoi de Senat în procedură de urgență. După sesizările depuse la Curtea Constituțională de parlamentari și de președintele României, CCR a admis obiecțiile de neconstituționalitate, iar legea s-a întors în Parlament pentru corectarea dispozițiilor contestate.
Raportul favorabil dat luni reprezintă, astfel, un pas necesar pentru reluarea procedurii. Rămâne de văzut ce formă va primi proiectul la Senat și dacă varianta finală va răspunde tuturor observațiilor formulate de Curtea Constituțională.
