Legea prin care România trece la salariul minim european a fost avizată de comisiile de specialitate din Senat

COMUNICAT. Proiectul de lege adoptat de Guvernul României în luna iunie, privind trecerea la un salariu minim european echivalent cu 50% din salariul mediu brut din fiecare țară, a ajuns în luna septembrie la Senat. Pentru ca legea să fie aplicată, aceasta trebuie aprobată în plen de Senat și, ulterior, de Camera Deputaților.

Salariul minim european este un proiect al Comisiei Europene, care impune statelor membre ca salariul minim din fiecare țară parteneră să nu fie mai mic de 50% din salariul mediu brut. În prezent, salariul mediu brut în România este aproximativ 7.700 de lei pe lună, iar salariul minim brut este de 3.700 de lei, începând cu 1 iulie.

Doar 24 de luni un angajat va mai putea fi plătit cu salariul minim brut pe economie.

Comisia pentru Afaceri Europene din Senat a dat un aviz favorabil proiectului de lege privind stabilirea salariilor minime adecvate, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Acordul a fost dat pe 11 septembrie. Legea menționată este cea referitoare la introducerea salariului minim european.

Avizul favorabil al Comisiei pentru Afaceri Europene vine după ce săptămâna trecută, alte trei comisii din senat au votat pozitiv pentru adoptarea Legii 368/2024privind stabilirea salariilor minime adecvate. Este vorba de Comisia pentru Buget, Finanțe, Activitate bancară și Piață de capital; Comisia pentru Administrație Publică și Comisia pentru Drepturile Omului, Egalitate de șanse, Culte şi Minorităţi.

Mai este nevoie acum doar de rapoarte de analiză de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, Imunități și Validări și Comisia pentru Muncă, Familie și Protecție socială, înainte ca proiectul să intre pentru dezbateri și vot în plen.

Aprobarea Legii 368/2024 se va face în procedură de urgență, așa că probabil va ajunge la vot în plen încă din această toamnă

Legea adoptată în iunie de guvern

Guvernul României a aprobat, în luna iunie, legea privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se transpune în legislaţia naţională Directiva (UE) 2022/2041 din 19 octombrie 2022 a Parlamentului European şi a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

Salariul minim european este prevăzut, de asemenea, şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Jalonul 392, potrivit căruia salariul minim brut pe ţară garantat în plată va fi stabilit în baza unui mecanism obiectiv bazat pe o formulă clară, în consultare cu partenerii sociali, a anunțat Ministerul Muncii.

„Salariul minim brut pe ţară garantat în plată va fi actualizat anual în funcţie de puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor şi distribuţia acestora, rata de creştere a salariilor şi productivitatea muncii la nivel naţional. Adecvarea acestui venit minim presupune ca salariul să nu fie mai mic de 50% din câştigul salarial mediu brut. În plus, lege impune întărirea rolului pe care îl au sindicatele şi patronatele”, a declarat ministrul Muncii Simona Bucura-Oprescu.

Ce este salariul minim european

Salariul minim brut va fi echivalentul a 50 – 52% din salariul mediu brut, procente care sunt înregistrate și acum. În plus, un angajat poate fi plătit cu salariul minim timp de cel mult 24 de luni.

În România există circa 760.000 de persoane plătite cu salariul minim.

Documentul stabilește și sancțiuni mai dure pentru cei care nu acordă salariul minim garantat, amenda prevăzută ajungând chiar la 200.000 de lei.

Cum este definit salariul minim de bază

Legea amendează art. 160 din Codul Muncii stabilind că: „salariul de bază reprezintă componenta fixă a remunerației brute plătite unui salariat pentru munca pe care o prestează pe parcursul unei luni calendaristice, în care nu sunt incluse sporurile, indemnizațiile și alte adaosuri”, în timp ce „Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri”.

Salariul minim brut trebuie actualizat o dată pe an

De asemenea, legea modifică și completează articolul 164 din Codul Muncii, după cum urmează:

„(1) Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național, cu actualizarea periodică o dată pe an. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat”.

Angajatul poate fi plătit cu salariul minim cel mult 24 de luni

Legea reamintește totodată că nivelul orientativ al salariului minim trebuie să fie de circa 50-52% din salariul mediu brut și că un angajat poate fi plătit cu salariul minim timp de cel mult 24 de luni.

Astfel, prin amendamentele la art. 164 se stabilește că „salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin hotărârea Guvernului poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta este plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dar fără a diminua valoarea netă anterioară a acestuia”.

Aceleași amendamente prevăd că, „prin hotărâre a Guvernului se poate stabili o majorare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut la alin. (1), diferențiat pe criteriile nivelului de studii și al vechimii în muncă” și că „angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară. Aceste dispoziții se aplică și în cazul în care salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate să își desfășoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepția grevei.”

Rata de acoperire a negocierilor colective trebuie să ajungă către 80%

În lege se menționează totodată că salariul minim trebuie stabilit în urma negocierilor colective, ținta fiind ca rata de acoperire a acestora la nivel național să ajungă la circa 80%. Potrivit expunerii de motive, în România, „ponderea salariaților din mediul privat acoperiți de protecția și clauzele mai favorabile de drepturi ale contractelor colective de muncă era conform ultimelor date EUROSTAT sub 20%”.

Amendamentele aduse articolul 230 al Codului Muncii stipulează:

„Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, se aprobă un plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective, cu termene și măsuri în favoarea creșterii progresive a acoperirii negocierilor colective pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai ale salariaților. Planul de acțiune se stabilește cu consultarea și/sau în acord cu partenerii sociali în Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social și se revizuiește periodic sau cel puțin o dată la cinci ani, pentru susținerea creșterii nivelului ratei de acoperire a negocierilor colective în plan național către valoarea de 80%”.

Termene.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele articole

Articole Similare