Legea privind plata pensiilor private din România stârnește controverse și devine subiect de dispută constituțională

PENSII. Parlamentul a adoptat o lege ce reglementează modalitatea de plată a pensiilor din Pilonul II și Pilonul III, generând o serie de controverse în spațiul public și declanșând reacții diverse din partea unor oficiali și experți în domeniu. Legea prevede modificări importante în modul în care contribuțiile individuale către fondurile de pensii private sunt administrate și utilizate, lucru care a adus în discuție drepturile participanților și statutul acestor fonduri în contextul sistemului de pensii din România.

Reacția Avocatului Poporului și controversele generate
Renate Weber, fostul Avocat al Poporului, a declarat că fondurile private de pensii nu sunt alte decât resurse gestionate de entități private, dar care, în realitate, reprezintă parte a resurselor aparținând statului, ca organizator al sistemului public de pensii. Aceasta a justificat că statul are dreptul constituțional să decidă modul în care sunt utilizate contribuțiile sociale, inclusiv să le transfere spre administrare entităților private.

„Fondurile private de pensii doar colectează și administrează resurse care, în mod normal, se cuvin statului, în calitate de organizator al sistemului public de pensii, și pe care acesta, în calitate de deținător al puterii suverane, poate decide inclusiv să le ofere spre investire unor entități de drept privat,” a spus Weber.

Această poziție a fost criticată de Gabriel Grădinescu, fost vicepreședinte ASF, care susține că interpretarea adusă de Weber ar transforma contribuțiile individuale în fonduri bugetare și ar nega dreptul de proprietate al participanților. Grădinescu a avertizat că astfel s-ar compromite încrederea în stabilitatea sistemului de pensii și s-ar crea un risc ca resursele private să fie redirecționate arbitrar în interes public.

Reacția instituțiilor și actul judiciar
La puțin timp după adoptarea legii, joi, 16 octombrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a depus o sesizare de neconstituționalitate împotriva acesteia, invocând încălcări ale prevederilor constituționale referitoare la dreptul de proprietate și la autonomia sistemului de pensii private.

Potrivit avocaților și experților în drept, contribuțiile din Pilonul II sunt drepturi patrimoniale personale ale participanților și nu fac parte din patrimoniul statului. „Activele acumulate sunt separate de patrimoniul statului și al administratorilor, fiind destinate exclusiv beneficiarilor,” a declarat reprezentantul ICCJ, subliniind importanța respectării principiilor de protecție a economiilor personale și a încheierii unor contracte sociale echilibrate.

Punctul de vedere al experților
Oponenții noii legi și ai poziției Avocatului Poporului consideră că orice încercare de a atribui statului dreptul de a revendica aceste resurse private ar submina principiul proprietății și ar deschide calea pentru arbitrar în gestionarea fondurilor private de pensii. Ei avertizează că intervențiile excesive ale statului în aceste fonduri pot deteriora încrederea în sistem și pot avea consecințe negative asupra economiei naționale.

Ce urmează?
Așteptările sunt îndreptate către decizia finală a ICCJ, care trebuie să hotărască dacă legea adoptată de Parlament încalcă prevederile constituționale. În timp ce această dată trebuie să clarifice statutul juridic al pensiilor private, dezbaterea despre rolul statului și drepturile contribuabililor rămâne deschisă, ridicând întrebări fundamentale despre echilibrul între interesul public și protejarea drepturilor individuale în sistemul de pensii.
Legea recent adoptată a adus în prim-plan un subiect sensibil și complex: cine deține realmente resursele din Pilonul II și care sunt limitele intervenției statului în fondurile private de pensii.