Legea salarizării, blocată în ceasul al 12-lea. România riscă 770 de milioane de euro din PNRR și o reformă făcută în grabă

POLITICĂ. România a ajuns la numai câteva zile de termenul final al PNRR fără un acord politic asupra noii Legi a salarizării. Discuțiile purtate marți între președintele Nicușor Dan și liderii PSD, PNL, USR și UDMR nu au produs compromisul necesar, iar miza financiară este uriașă: aproximativ 770 de milioane de euro depind de îndeplinirea reformei asumate de România.

Problema nu este doar adoptarea unei legi.

Noua salarizare trebuie să rezolve un sistem public în care, după ani de excepții, sporuri și modificări succesive, angajați aflați în funcții comparabile pot avea venituri foarte diferite.

Principiul reformei este construirea unor grile mai coerente și eliminarea unei părți dintre dezechilibre.

Aici începe însă disputa politică.

Orice corectare a salariilor produce câștigători, dar poate produce și categorii care consideră că pierd în raport cu actualul sistem. În plus, România trebuie să facă reforma într-un moment în care deficitul bugetar nu permite o creștere generalizată și masivă a cheltuielilor cu salariile.

Ministerul Muncii avertizează că timpul disponibil este practic epuizat.

Termenul de 31 august se apropie, iar Parlamentul a fost convocat în sesiune extraordinară tocmai pentru proiectele care trebuie finalizate înainte de închiderea calendarului PNRR.

Dacă reforma nu este îndeplinită în forma acceptată de Comisia Europeană, România riscă pierderea unei sume estimate la 770 de milioane de euro.

Dar adoptarea în grabă a unei legi care influențează veniturile a sute de mii de oameni poate produce propriile probleme.

Aceasta este, de fapt, situația în care România a ajuns în ultima săptămână din august.

După ani în care reforma salarizării a putut fi negociată și pregătită, una dintre cele mai importante legi pentru administrația publică trebuie rezolvată acum în câteva zile.

Iar ceasul nu mai măsoară luni.

Măsoară ore.