„Legea Vexler”, adoptată după reexaminare și trimisă din nou la promulgare
POLITICĂ. Camera Deputaților a adoptat miercuri, în urma reexaminării solicitate de președintele României, legea care modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Actul normativ a fost votat cu 173 de voturi „pentru”, 101 „împotrivă” și șase abțineri, potrivit Agerpres.
Legea, inițiată de deputatul minorității evreiești din România, Silviu Vexler, vizează, totodată, prevenirea și combaterea promovării cultului persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid, crime împotriva umanității și crime de război. În același timp, actul normativ aduce modificări Legii nr. 157/2018 privind prevenirea și combaterea antisemitismului. Deputații au adoptat legea în forma inițială, respectiv în varianta votată de Senat, în conformitate cu decizia Curții Constituționale a României.
„Legea Vexler” fusese transmisă inițial spre promulgare pe 21 iunie, însă a fost contestată la Curtea Constituțională. Pe 18 iunie, deputați din grupurile parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianței pentru Unirea Românilor și Partidului Oamenilor Tineri, precum și parlamentari neafiliați au depus o sesizare de neconstituționalitate. Ulterior, pe 10 iulie, președintele României, Nicușor Dan, a formulat la rândul său o sesizare privind constituționalitatea legii.
Prin Decizia nr. 356/2025, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de președinte. Cu toate acestea, la data de 3 decembrie 2025, Nicușor Dan a solicitat reexaminarea legii, motivând că actul normativ nu ar îndeplini condițiile de previzibilitate în definirea infracțiunilor și ar putea genera interpretări neunitare sau chiar abuzive.
În urma reexaminării, Parlamentul a menținut forma inițială a legii. Potrivit prevederilor adoptate, o organizație cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob este definită ca orice grup format din cel puțin trei persoane, care își desfășoară activitatea pe termen scurt sau lung pentru promovarea ideilor, concepțiilor sau doctrinelor respective. În această categorie pot fi incluse organizații cu sau fără personalitate juridică, partide și mișcări politice, asociații, fundații sau alte persoane juridice care îndeplinesc criteriile prevăzute de lege.
Actul normativ definește, de asemenea, materialele fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe ca fiind documente de propagandă politică, precum manifeste, afișe, fotografii publicitare, reclame audio-video, statute și programe, care transmit conținutul doctrinelor interzise. Legea urmează să fie transmisă din nou președintelui României pentru promulgare.
