Liderii B9 și ai statelor nordice, reuniți la București: „Rusia rămâne cea mai mare amenințare la adresa securității NATO”
POLITICĂ. Palatul Cotroceni a găzduit unul dintre cele mai importante summituri regionale de securitate din ultimii ani, în cadrul căruia liderii statelor membre ale Formatului București 9 (B9) și ai țărilor nordice au transmis un mesaj ferm privind securitatea Flancului estic al NATO, războiul din Ucraina și viitorul cooperării euro-atlantice.
În declarația comună adoptată la finalul reuniunii, participanții au subliniat fără echivoc faptul că Federația Rusă reprezintă în continuare „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților”. Documentul evidențiază necesitatea consolidării apărării colective și a unei cooperări militare mai puternice între statele NATO aflate pe linia estică a Alianței.
Summitul de la București a reafirmat importanța strategică a regiunii care se întinde de la Marea Neagră până la Marea Baltică și zona arctică, liderii prezenți vorbind despre construirea unei „NATO 3.0”, adaptată noilor provocări de securitate. Totodată, a fost reconfirmată importanța legăturii transatlantice, descrisă drept „coloana vertebrală a securității colective”.
Participanții și-au asumat creșterea investițiilor în apărare și o împărțire mai amplă a responsabilităților în cadrul Alianței. În declarație se arată că NATO trebuie să se concentreze tot mai mult pe apărarea colectivă și pe consolidarea unei posturi robuste de apărare avansată, în special pe Flancul estic.
Liderii au salutat progresele făcute de mai multe state membre în direcția atingerii pragului de 5% din PIB pentru apărare, considerând că actualul context regional impune măsuri fără precedent pentru întărirea securității comune. De asemenea, s-a discutat despre dezvoltarea infrastructurii militare, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către estul Europei, precum și despre îmbunătățirea mobilității militare și a capacității de reacție rapidă.
Un punct important al declarației îl reprezintă condamnarea acțiunilor hibride atribuite Rusiei. Liderii B9 și nordici au denunțat sabotajele, atacurile cibernetice și activitățile destabilizatoare desfășurate împotriva statelor aliate și partenere. În acest context, încălcările repetate ale spațiului aerian de pe Flancul estic au fost prezentate drept un argument suplimentar pentru accelerarea investițiilor în sisteme moderne de apărare aeriană și antirachetă, inclusiv pentru combaterea amenințărilor reprezentate de drone.
Declarația acordă o atenție specială securității maritime și protejării infrastructurii critice. Liderii au salutat inițiative precum Baltic Sentry, Eastern Sentry și Arctic Sentry, considerate esențiale pentru consolidarea prezenței NATO în Marea Baltică, în zona arctică și pe întreg Flancul estic.
Un alt capitol important a fost dedicat industriei de apărare. Statele participante au susținut extinderea bazei industriale de apărare transatlantice prin creșterea capacităților de producție, lanțuri logistice mai rezistente și investiții majore în cercetare și inovare. Cooperarea strânsă cu Ucraina este văzută drept o sursă importantă de experiență și adaptare la noile forme de conflict.
În ceea ce privește războiul din Ucraina, liderii B9 și nordici și-au reafirmat sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a statului ucrainean în granițele recunoscute internațional. Declarația reconfirmă și susținerea pentru parcursul euro-atlantic al Ucrainei și pentru continuarea sprijinului militar și logistic.
Participanții au apreciat eforturile diplomatice ale Statelor Unite pentru obținerea unei păci durabile și au subliniat că presiunea internațională asupra Rusiei trebuie intensificată pentru a determina Moscova să participe serios la negocieri de pace.
În document apare și o referire la Republica Moldova, liderii subliniind importanța consolidării parteneriatelor strategice și a cooperării NATO – Uniunea Europeană în regiune. Totodată, semnatarii au transmis că Alianța trebuie să rămână „mai capabilă de luptă, mai rezistentă și mai bine pregătită” pentru a apăra „fiecare centimetru din teritoriul aliat”.
Un moment remarcat în cadrul reuniunii a fost poziția Ungariei. Reprezentantul Budapestei s-a abținut de la semnarea declarației finale, precizând că actuala formulare a documentului nu poate fi susținută în totalitate de guvernul ungar. Oficialii ungari au transmis însă că este vorba despre o „abținere constructivă”, iar eventuale decizii viitoare vor aparține viitorului executiv de la Budapesta.
Summitul de la București confirmă încă o dată rolul strategic al României pe Flancul estic al NATO și poziția tot mai importantă a regiunii în arhitectura de securitate europeană și euro-atlantică.
