Lovitură pentru proiectul de la Răstolița! Investiția ajunsă la 91% rămâne blocată
ȘTIRI. Proiectul hidroenergetic de la Răstolița, una dintre cele mai importante investiții energetice din județul Mureș, rămâne deocamdată în impas. Deși lucrările sunt realizate în proporție de aproximativ 91%, cadrul legislativ care ar fi putut facilita finalizarea investiției a fost retrimis Parlamentului de președintele Nicușor Dan.
Șeful statului a solicitat reexaminarea legii care vizează accelerarea finalizării mai multor amenajări hidroenergetice începute în România în urmă cu zeci de ani. Decizia afectează șapte proiecte Hidroelectrica, printre care se numără și amenajarea hidroenergetică Răstolița, din județul Mureș.
Demersul vine după ce Curtea Constituțională a respins anterior obiecțiile de neconstituționalitate formulate în legătură cu actul normativ. Prin Decizia nr. 735 din 24 iunie 2026, CCR a stabilit că legea respectă prevederile constituționale.
Președintele Nicușor Dan a ales însă să nu promulge deocamdată actul normativ și să îl trimită Parlamentului pentru reexaminare, invocând argumente care țin, între altele, de protecția mediului și de necesitatea unor evaluări actualizate înainte ca proiecte începute cu mai multe decenii în urmă să beneficieze de proceduri excepționale.
Răstolița, un proiect realizat în proporție de aproximativ 91%
Situația este cu atât mai importantă pentru județul Mureș cu cât amenajarea hidroenergetică de la Răstolița se află într-un stadiu avansat de execuție, de aproximativ 91%.
Finalizarea investiției este discutată de ani de zile, proiectul aflându-se la intersecția dintre două teme majore: necesitatea creșterii capacității de producție energetică a României și obligația de protejare a ariilor naturale.
Legea trimisă spre reexaminare urmărea tocmai crearea unui cadru special pentru finalizarea unor investiții energetice începute înainte de 29 iunie 2007 și aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat.
Printre prevederile actului normativ se numărau posibilitatea modificării limitelor unor arii naturale protejate în cazul suprafețelor afectate de aceste investiții, precum și introducerea unor excepții de la procedurile obișnuite de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte considerate relevante pentru securitatea națională sau pentru capacități energetice deja existente.
Șapte mari amenajări hidroenergetice sunt vizate
Răstolița nu este singurul proiect aflat în această situație. Cadrul legislativ vizează șapte investiții Hidroelectrica:
- Amenajarea hidroenergetică Răstolița, județul Mureș – aproximativ 91% realizată;
- Amenajarea hidroenergetică Pașcani;
- Amenajarea Surduc–Siriu – aproximativ 85%;
- Amenajarea râului Jiu, sectorul Livezeni–Bumbești – aproximativ 87%;
- Amenajarea râului Olt, sectorul Cornetu–Avrig;
- Complexul hidrotehnic și energetic Cerna–Motru–Tismana, etapa a II-a;
- Amenajarea Cerna–Belareca.
Miza este una importantă pentru sectorul energetic românesc, în condițiile în care o parte dintre aceste investiții sunt executate într-o proporție foarte mare, dar finalizarea lor depinde de rezolvarea problemelor juridice și de mediu acumulate de-a lungul anilor.
Decizia revine Parlamentului
După solicitarea de reexaminare formulată de președinte, legea se întoarce acum în Parlament, unde deputații și senatorii vor trebui să analizeze din nou prevederile sale.
Dezbaterile sunt așteptate în luna septembrie, ceea ce înseamnă că, cel puțin până atunci, situația proiectului hidroenergetic de la Răstolița rămâne incertă.
Pentru județul Mureș, miza este una majoră: vorbim despre o investiție ajunsă la aproximativ 91% grad de execuție, a cărei finalizare este așteptată de ani de zile.
Rămâne de văzut dacă Parlamentul va modifica actul normativ în urma solicitării președintelui sau dacă va menține soluția adoptată inițial și, mai ales, care va fi următorul pas pentru deblocarea proiectului de la Răstolița.
