Ministerul Muncii a explicat noua formulă de recalculare a pensiilor, clarificând impactul asupra beneficiarilor

PENSII. Ministerul Muncii a anunțat că procesul de recalculare a pensiilor aflate deja în plată va fi realizat conform unei noi formule stabilite prin Legea nr. 360/2023, în vederea asigurării unui sistem mai echitabil și transparent. Această reformă are ca scop corectarea inechităților existente și întărirea legăturii dintre contribuție și beneficiu, reflectând mai fidel perioadele de muncă și contribuțiile plătite de pensionari.

Cum se face recalcularea pensiilor în baza noii formule
Conform Ministerului, pensiile calculate înainte de 1 septembrie 2024 vor fi recalculate înmulțind numărul total de puncte obținute cu valoarea punctului de referință, stabilită la 81 de lei. Punctele se adună în funcție de mai mulți factori, printre care:

Punctajele anuale pentru anii efectiv lucrați,
Perioadele asimilate în anumite condiții,
Perioadele necontributive,
Stagiul potențial,
Punctele de stabilitate, acordate celor cu peste 25 de ani de muncă în sistemul public.

Astfel, pentru fiecare beneficiar, numărul total de puncte se obține prin însumarea punctajelor anuale și a punctelor de stabilitate, după cum prevede articolul 144 alin. (2) din lege.

Cum se calculează punctajele și ce criterii se folosesc
Punctajele anuale sunt calculate în funcție de perioadele de muncă și de condițiile în care s-au desfășurat. Pentru perioadele de muncă peste anumite limite, se acordă puncte suplimentare, astfel:

0,5 puncte pentru fiecare an muncit peste 25 de ani,
0,75 puncte pentru fiecare an peste 30 de ani,
1 punct pentru fiecare an muncit peste 35 de ani.

De asemenea, punctele de stabilitate sunt limite care se acordă pentru perioadele muncite în condiții normale și se bazează pe vechime și contribuții.

Limitări și excepții ale punctajului de stabilitate
Ministerul precizează clar că punctele de stabilitate NU se acordă pentru perioadele de muncă în condiții speciale sau deosebite, cum ar fi grupele I sau II. În schimb, aceste perioade aduc alte beneficii:

50% în plus la punctajele anuale pentru activitatea în grupa I sau în condiții speciale,
25% în plus pentru grupa II sau condiții deosebite.
Pe lângă acestea, pentru fiecare an lucrat în condiții speciale sau condiții deosebite, se adaugă un stagiu de cotizare suplimentar de 4 sau 6 luni, respectiv. Aceste perioade, însă, sunt considerate stagiu în condiții normale, și nu participă la calculul punctajelor de stabilitate.

Este important de menționat că aceste perioade suplimentare nu sunt echivalente cu perioadele de vechime în muncă plătite, fiind considerate perioade necontribuitive. Astfel, de exemplu, dacă cineva a lucrat 10 ani în condiții speciale, va beneficia de 5 ani de stagiu suplimentar în condiții normale, dar nu va primi puncte pentru această vechime.

Motivele întârzierii în procesarea dosarelor
Reprezentanții Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) au explicat că aproape 3.000 de dosare de pensii sunt încă în analiză, motivul fiind complexitatea și multitudinea de schimbări legislative și decizii anterioare generate de recalculări multiple. Potrivit DigiEconomic, motivele pentru tergiversare sunt legate de complexitatea dosarelor și de modul în care cadrul legislativ evoluează.

Nemulțumiri și reacții ale pensionarilor
Mulți pensionari, mai ales cei care au muncit în condiții grele sau au avut perioade de muncă variate, se plâng de dificultățile în înțelegerea sistemului de puncte și de diferențele de pensii recalculate comparativ cu vechimea în muncă. Ei i-au acuzat pe mulți că nu primesc puncte de stabilitate, chiar dacă au stagii suplimentare pentru activități în condiții speciale sau deose
bite. Aceasta a generat nemulțumiri în rândul pensionarilor, mulți dintre aceștia aducând în discuție confuzia creată de noile reguli și dificultățile în înțelegerea modului în care s-a calculat pensia lor.

Obiectivele reformei și perspectivele sistemului de pensii
Deși există critici legate de complexitatea noului sistem de recalculare, Ministerul Muncii afirmă că scopul principal este de a asigura sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului public de pensii pe termen mediu și lung. Reprezentanții instituției susțin că noua formulă de calcul integrează mai bine contribuțiile fiecărui beneficiar, reflectând astfel corect și echitabil aportul real al fiecăruia la sistemul de pensii.

Reformarea sistemului de pensii din România, concretizată prin noua formulă de recalculare, reprezintă o schimbare semnificativă, menită să ajusteze discrepanțele și să aducă mai multă transparență și echitate. Însă, în același timp, această schimbare vine cu provocări, atât în implementare, cât și în înțelegere din partea cetățenilor. Mii de dosare încă sunt în proces de analiză, iar nemulțumirile și confuziile persistă.

Pentru beneficiari, cea mai importantă este claritatea și previsibilitatea sporului sau diminuării pensiei după recalculare. Autoritățile trebuie să continue implicarea în clarificări și comunicare, pentru ca beneficiarii să își poată înțelege mai bine drepturile și avantajele noului sistem. În timp, însă, se speră ca această reformă să asigure o gestionare mai echitabilă și durabilă a pensiilor, în beneficiul tuturor pensionarilor din România.