Ministrul Energiei insistă asupra renegocierii PNRR și amânării închiderii termocentralelor pe cărbune pentru a evita presiunea asupra prețurilor
ENERGIE. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat vineri, printr-o postare pe pagina sa de Facebook, necesitatea renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în vederea amânării termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune din România. El avertizează că în caz contrar, această măsură va genera o presiune suplimentară asupra prețurilor la energie, agravând dificultățile sectorului energetic și costurile pentru consumatori.
„Securitatea energetică a României nu este negociabilă. De la începutul mandatului meu, am refuzat să accept închiderea grupurilor pe cărbune, în lipsa unor capacități noi echivalente de producție în bandă. Și nu am închis niciun MW. Din contră, am pus în funcțiune grupul Rovinari 5, pe lignit, după ani de blocaje,” a explicat Burduja.
El a amintit că, în cadrul PNRR, până la 1 ianuarie 2026, ar urma să fie închise încă 1.755 MW la nivelul termocentralelor pe cărbune, însă autoritățile române explică faptul că nu pot respecta această țintă din cauza unor cauze obiective, precum creșterea prețului turbinelor pe gaz și dificultăților în licitațiile pentru înlocuirea centralelor pe cărbune cu cele pe gaz.
„De peste un an, explic Comisiei Europene că nu putem face asta. Grupurile pe gaz care ar trebui să le înlocuiască pe cele pe cărbune sunt în licitație, după multiple încercări nereușite, pentru că prețul turbinelor pe gaz a explodat în ultimii doi ani,” a adăugat ministrul.
Burduja a insistat asupra faptului că, cu aceiași bani din PNRR, România poate depăși țintele de energie verde prin dezvoltarea de parcuri solare, eoliene și baterii, ceea ce va permite și atingerea obiectivelor de emisii. În opinia sa, închiderea centralelor pe cărbune va duce la creșterea prețurilor pentru consumatori și va agrava și mai mult importurile, pentru că, între 2009-2022, România a închis peste 7.000 MW de centrale pe cărbune și gaz, echivalentul a zece reactoare de la Cernavodă.
„Așa am ajuns să importăm pe intervalele de consum de vârf, importând scump și de la țări care produc în continuare pe cărbune, precum Serbia și Bulgaria. Care e logica?! Integrarea în Uniunea Europeană a fost cel mai bun lucru pentru România în ultimele decenii. Ne-a pus pe calea dezvoltării și trebuie să continuăm pe acest drum,” a menționat el.
În final, Burduja face apel la promovarea unui „Smart Deal”, o abordare echilibrată care să țină cont de vocea statelor-membre și a cetățenilor, considerând că „este vocea rațiunii și logicii, dincolo de ideologia Green Deal de tipul terapiei șoc.” El exprimă convingerea că România trebuie să-și păstreze independența energetică, dezvoltând soluții durabile și sustenabile, fără a sacrifica securitatea țării și siguranța consumatorilor.
