Ministrul Justiției răspunde judecătorilor care contestă la CCR reforma pensiilor speciale: Ce prevede proiectul și motivele din spatele schimbărilor

JUSTIȚIE. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat la contestarea legii prin care magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și alte instanțe vor fi obligați să se pensioneze la 65 de ani și cu o pensie de serviciu de 70% din indemnizația netă actuală. Judecătorii magistrați au afirmat că această lege încalcă principiile fundamentale ale statului de drept și independența justiției, continuând protestele și suspendând majoritatea proceselor, judecând doar cauzele considerate urgente.

Ce prevede legea și ce motivează judecătorii

Conform Hotărârii legii, magistrații vor avea posibilitatea de a se pensiona în următorii zece ani, la vârsta de 65 de ani, cu o pensie de serviciu limitată la 70% din indemnizația netă deținută în prezent. Judecătorii ICCJ susțin însă că această măsură contravine unor principii fundamentale ale statului de drept, printre care independența și autonomia justiției, precum și respectarea deciziilor obligatorii ale CCR.

Ei argumentează că această inițiativă, inițiată de Ministerul Muncii și adoptată de coaliție, distruge echilibrul firesc dintre responsabilitatea profesională și drepturile sociale ale magistraților, încălcând, în același timp, întregul echilibru constituțional.

Reacția oficială a ministrului Justiției

Radu Marinescu a declarat că proiectul de lege a fost elaborat având în vedere principiile de corectitudine socială și echitate, precum și respectarea recomandărilor și jurisprudenței Curții Constituționale. El a susținut că modificările aduse urmăresc o aliniere a vârstei de pensionare pentru toate categoriile sociale și au la bază o evaluare responsabilă, inclusiv din perspectiva obiectivelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„E foarte clar că am stabilit ca repere o egalizare a vârstei de pensionare pentru toate categoriile sociale în România și cei care au elaborat acest proiect, Coaliția, au considerat că este o chestiune de justețe socială să se întâmple așa. Componenta de stabilire a pensiei a fost evaluată de Ministerul Muncii în contextul obiectivelor PNRR, iar totul s-a făcut sub un regim de prudență și responsabilitate financiară”, a declarat ministrul.

Reacțiile și protestele magistraților

Pe fondul acestor declarații, magistrații continuă să protesteze vehement, considerând că legea încalcă inclusiv principiile fundamentale ale independenței justiției și statului de drept. La Adunările Generale ale instanțelor, aceștia solicită suspendarea implementării legii și revizuirea sa, considerând că măsura afectează grav autonomia magistraților și echilibrul sistemului judiciar.

Deși legea urmează să intre în vigoare pe 1 octombrie, CCR poate analiza și suspenda această măsură până atunci, dacă va decide să o examineze pe fond.

Context și implicații

Decizia Guvernului de a modifica regimul de pensii speciale pentru magistrați survine într-un context de reforme generale și de eforturi de responsabilizare fiscală, dar și de contestări și proteste din partea sistemului judiciar. În timp ce unele voci susțin că măsura este de natură să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii și să creeze un echilibru social, criticii afirmă că aceasta subminează independența justiției și echilibrul constituțional.

Pentru moment, rămâne de urmărit dacă CCR va decide asupra invalidării sau validării legii, însă, indiferent de verdict, dezbaterea despre reformarea pensiilor speciale în sistemul judiciar continuă să fie unul dintre cele mai importante subiecte legate de justiție și statul de drept din România.