Modificările în Parlament la Codul Rutier – Cum ar putea arăta Codul Rutier în urma tragediei de la 2 Mai
LEGISLAȚIE. Tragedia rutieră din data de 2 Mai, în care un șofer drogat a provocat un accident mortal soldat cu decesul a doi tineri care se deplasau pe marginea drumului, a provocat un șoc puternic în opinia publică și ar putea avea un impact semnificativ asupra abordării legislative în ceea ce privește siguranța rutieră. Asemenea unei tragedii similare din 2021, când o fetiță de 4 ani a fost ucisă de o șoferiță fără permis, acest eveniment tragic ar putea să-i determine pe parlamentari să fie mai receptivi la propuneri pentru a înăspri legislația rutieră.
La începutul anului 2022, Guvernul a emis o ordonanță de urgență prin care a adus modificări substanțiale Codului Rutier, introducând sancțiuni mai aspre pentru încălcările regulilor de circulație. Deși ordonanța a intrat imediat în vigoare, ea necesită aprobarea Parlamentului pentru a deveni lege. Cu toate acestea, în comisiile Camerei Deputaților, ordonanța a fost modificată semnificativ, în sensul relaxării unor sancțiuni. În prezent, ordonanța se aplică în forma sa inițială, deoarece raportul de comisie nu a ajuns încă în plen.
Totuși, după tragedia din 2 Mai, este puțin probabil ca partidele parlamentare să mai accepte reducerea sancțiunilor, așa cum era preconizat inițial. Modificările anterioare, cum ar fi eliminarea sancțiunii de suspendare a permisului pentru depășirea vitezei legale cu 70 km/h sau eliminarea conceptului de “comportament agresiv” la volan, ar putea să fie privite acum ca măsuri care nu mai sunt adecvate în contextul unor accidente atât de grave.
Liderii partidelor politice și parlamentarii ar putea fi motivați să propună și să sprijine măsuri legislative mai ferme pentru a îmbunătăți siguranța rutieră. Un exemplu este senatorul Robert Cazanciuc (PSD), autorul Legii Anastasia din 2021, care propune acum o lege prin care șoferii vinovați de accidente mortale să fie interziși să conducă timp de 5 ani după executarea pedepsei. Acest lucru ar reprezenta o majorare semnificativă față de prevederile actuale, care prevăd o suspendare a permisului de doar 6 luni.
Pe fondul șocului generat de recenta tragedie rutieră, și liderul USR, Cătălin Drulă, a venit cu propuneri pentru creșterea siguranței rutiere în România. Printre acestea se numără accelerarea implementării unui proiect care prevede achiziționarea de radare fixe și mobile pentru monitorizarea traficului, dar și sprijinirea unui proiect de lege care să permită polițiștilor să aplice amenzi pe baza înregistrărilor realizate de camerele de pe bordul mașinilor.
Este evident că opinia publică și presiunea socială din ce în ce mai mare vor juca un rol esențial în evoluția legislației rutiere. Tragediile precum cele menționate anterior au demonstrat că cetățenii își doresc legi mai stricte pentru a asigura siguranța pe drumurile din țară. Prin urmare, se preconizează că parlamentarii vor fi mai puțin dispuși să reducă sancțiunile și chiar să adopte măsuri mai aspre pentru a diminua numărul accidentelor rutiere și pentru a proteja viețile cetățenilor.
