Moșii de toamnă din 2025: zi de tradiție, rugăciune și comuniune spirituală

SĂRBĂTOARE. Pe 1 noiembrie 2025, credincioșii ortodocși din întreaga țară vor sărbători Moșii de toamnă, o zi dedicată pomenirii celor adormiți. Aceasta reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale anului religios, fiind o ocazie de a aduce aminte de rânduiala strămoșilor, de a rosti rugăciuni și de a întări legătura între cei vii și cei trecuți în veșnicie.

Importanța zilei și rânduiala din biserici
Celebrarea Moșilor de toamnă este însoțită de o lungă tradiție religioasă și comunitară. Credincioșii participă la Sfânta Liturghie, urmată de parastas — o slujbă în cadrul căreia preoții citesc pomelnicele cu numele celor adormiți, iar apoi se împart daruri precum coliva, colacul și vinul, simboluri ale vieții veșnice și ale comuniunii.

Termenul „moși” provine din „strămoși” și se referă la toți cei trecuți la cele veșnice, fiind folosit în același timp pentru a desemna ziua pomenirii și pentru a evidenția continuitatea între generații. În tradiția ortodoxă, sâmbăta a fost aleasă ca zi de pomenire a morților, fiind considerată zi de odihnă sufletească, în amintirea faptului că Mântuitorul Hristos a stat în mormânt în această zi.

Simbolurile și obiceiurile din ziua Moșilor de toamnă
La tradiționala sărbătoare, nelipsite sunt anumite simboluri, cele mai importante fiind coliva, colacul și vinul.

Coliva — pregătită din grâu fiert, îndulțită și aromată cu nucă sau alte arome, simbolizează învierea și viața veșnică. „Dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce multă roadă” (Ioan 12,24) – acest vers ilustrează credința în înviere și renaștere.

Colacul — rotund, simbol al unității dintre cei vii și cei adormiți, este frânt și împărțit după parastas, în cadrul gesturilor de comuniune.

Vinul — turnat peste colivă, amintește de sângele lui Hristos și semnifică legătura cu divinul, dar și comuniunea între credincioși și cel răposat.

Lumânările aprinse în timpul slujbei simbolizează lumina lui Hristos și nădejdea în viața veșnică.

Credincioșii aduc la biserică mâncăruri de sezon și fructe, precum mere, pere, nuci, struguri, dar și preparate tradiționale precum sarmale, plăcinte și ciorbe, toate așezate în vase noi, piante și simbolice pentru rodnicia și binecuvântarea pământului.

Obiceiuri și credințe populare
În unele zone, se aprind focuri mici la marginea drumului sau în cimitir, pentru ca sufletele celor trecuți să-și poată găsi mai ușor drumul spre lumină. Se păstrează credința că nu e bine să refuzi darurile primite de Moși, acestea fiind considerate fericite și semn al respectului față de cei adormiți.

De Moși, se consideră că orice gest bun, orice pomenire, aduce sănătate și roade bogate în anul următor, fiind o tradiție adânc înrădăcinată în conștiința populară. În această zi, comunitățile se adună în biserici, cimitire și gospodării pentru a comemora strămoșii, pentru a rosti rugăciuni și pentru a întări legăturile de iubire și respect între generații.