Motivul pentru care statul nu mai plătește prima zi de concediu medical, explicat de ministrul Sănătății
UTIL. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat duminică seară motivele care au stat la baza deciziei Guvernului de a nu mai plăti prima zi de concediu medical, măsură ce va intra în vigoare de la 1 februarie 2026. Potrivit oficialului, scopul principal este descurajarea concediilor medicale fictive, fenomen care a generat pierderi anuale estimate la 1,2 miliarde de lei pentru bugetul sistemului de sănătate.
„S-a dovedit peste tot că se abuzează de ele”, a declarat ministrul, subliniind că măsura nu este una singulară, ci se aliniază practicilor deja aplicate în mai multe state europene.
O practică existentă în alte țări din Uniunea Europeană
Alexandru Rogobete a arătat că România nu face decât să adopte un model folosit deja în alte sisteme de sănătate din Europa. În Portugalia și Franța, primele două zile de concediu medical nu sunt plătite, iar în Belgia, în funcție de tipul de asigurare, există perioade similare neplătite. În acest context, oficialul consideră că decizia este una necesară, chiar dacă poate genera nemulțumiri pe termen scurt.
Ministrul a precizat că măsura vizează în special concediile medicale de scurtă durată, care s-au dovedit a fi, în multe cazuri, abuzive. Controalele efectuate în ultimii ani au dus la sancționarea mai multor medici, iar unele cazuri se află încă pe rolul instanțelor.
Excepții pentru pacienții cu afecțiuni grave
Alexandru Rogobete a subliniat că nu toți pacienții vor fi afectați de această schimbare. Vor exista excepții clare pentru bolnavii oncologici, pacienții cu boli rare sau cei care urmează tratamente regulate, cum ar fi persoanele cu talasemie. „Vom ține cont de toate aceste particularități”, a spus ministrul, precizând că aceste categorii vor avea în continuare prima zi de concediu medical plătită.
Unde ajung banii economisiți
Fondurile economisite prin neplata primei zile de concediu medical vor fi reinvestite exclusiv în sistemul de sănătate. Ministrul a explicat că, doar din primele șase luni de aplicare a unor măsuri similare, au fost introduse 41 de molecule noi pe lista de medicamente compensate, destinate pacienților oncologici, celor cu boli rare și altor categorii vulnerabile.
În același timp, Rogobete a subliniat că sănătatea nu a fost afectată de măsurile de austeritate aplicate în alte domenii. Sistemul medical rămâne singurul sector în care se pot face angajări, salariile medicilor nu au fost diminuate, iar de la 1 ianuarie a crescut plata pe serviciu în ambulatoriul de specialitate.
O măsură tranzitorie, cu impact bugetar pozitiv
Ministrul Sănătății a precizat că neplata primei zile de concediu medical este o măsură tranzitorie, menită să reducă abuzurile și să stabilizeze finanțarea sistemului medical. Scopul final este consolidarea bugetului pentru servicii esențiale și direcționarea resurselor către pacienții care au cu adevărat nevoie de tratament.
Autoritățile susțin că această schimbare urmărește un echilibru între responsabilitatea bugetară și protejarea categoriilor vulnerabile, într-un sistem de sănătate aflat sub presiune financiară constantă.
