Muncitorii asiatici în România: bone, șoferi și bucătari cu salarii de pînă la 1.000 de euro pe lună
LOCURI DE MUNCĂ. România a devenit, în ultimii ani, o destinație tot mai atractivă pentru muncitorii străini, în special pentru cei din Asia, care ocupă locuri de muncă în domenii unde deficitul de personal este accentuat. Potrivit datelor prezentate de Observator News, doar în 2025 aproximativ 100.000 de muncitori străini au ajuns în România, contribuind semnificativ la acoperirea unui deficit de forță de muncă estimat la aproape 600.000 de angajați.
Cei mai mulți dintre lucrătorii asiatici activează în servicii domestice și de îngrijire personală, dar și în construcții, HoReCa, agricultură sau industrie. Posturile cele mai căutate sînt cele de bone, menajere, îngrijitori, șoferi sau grădinari, însă există o cerere constantă și pentru bucătari, ajutoare de bucătar ori muncitori calificați în construcții.
Nivelul salariilor variază în funcție de domeniu, experiență și programul de lucru. De exemplu, bonele și asistenții personali pot cîștiga între 3.700 și 5.000 de lei pe lună, în timp ce un ajutor de bucătar sau un muncitor necalificat în construcții ajunge la aproximativ 650 de euro lunar. În unele cazuri, salariile pot urca spre 1.000 de euro, mai ales atunci cînd programul este extins sau presupune disponibilitate aproape permanentă. La acestea se adaugă frecvent beneficii precum cazare, masă, diurnă sau transport, oferite de angajatori.
Agențiile de recrutare arată că muncitorii din țări precum Indonezia sau Filipine sînt apreciați pentru adaptabilitate și implicare, devenind adesea parte integrantă din gospodăriile sau echipele în care lucrează. Familiaritatea românilor cu lucrătorii străini a crescut vizibil, iar colaborarea este, în general, stabilă pe termen mediu și lung.
Pe de altă parte, autoritățile încearcă să mențină un echilibru între nevoia reală de forță de muncă și prioritizarea angajării cetățenilor români. Astfel, Guvernul României a decis ca, pentru anul 2026, plafonul de permise de muncă acordate lucrătorilor străini să fie redus cu aproximativ 10%, pînă la 90.000 de persoane. Măsura reflectă tensiunea dintre presiunea economică generată de lipsa de personal și considerentele sociale și politice privind ocuparea forței de muncă locale.
Experții din piața muncii subliniază însă că România nu mai este doar o țară de tranzit, ci una de destinație pentru muncitorii asiatici. Statutul de stat membru al Uniunii Europene și apartenența la spațiul Schengen oferă un plus de siguranță și perspective de integrare, contribuind la stabilizarea acestei forțe de muncă și la funcționarea unor sectoare esențiale ale economiei românești.
