Nazare: România caută o soluție pentru reducerea impactului financiar al dosarului Pfizer. Plata integrală imediată nu este varianta dorită

POLITICĂ. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că autoritățile române caută soluții pentru diminuarea impactului bugetar generat de procesul pierdut în dosarul Pfizer privind achiziția vaccinurilor anti-COVID-19, în condițiile în care suma pe care România trebuie să o achite se ridică la aproximativ 680 de milioane de euro.

Potrivit ministrului, este unul dintre cele mai complexe dosare financiare cu care se confruntă statul român în prezent, atât din cauza valorii foarte mari a obligației de plată, cât și a presiunii pe care aceasta o exercită asupra bugetului într-o perioadă în care reducerea deficitului bugetar reprezintă una dintre principalele priorități economice.

O obligație de plată care depășește 3,4 miliarde de lei

Alexandru Nazare a explicat că suma stabilită în urma deciziei instanței reprezintă peste 3,4 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 0,2% din Produsul Intern Brut al României.

În plus, după pronunțarea sentinței nefavorabile, obligația financiară continuă să crească prin acumularea dobânzilor.

Conform datelor prezentate de ministru, penalitățile și dobânzile ajung la aproximativ 81.000 de euro pe zi, ceea ce înseamnă aproape 2,5 milioane de euro în fiecare lună.

Această situație determină autoritățile să caute rapid soluții care să limiteze impactul asupra finanțelor publice.

Negocieri cu Pfizer și discuții la nivel internațional

Ministrul Finanțelor a precizat că România poartă discuții cu reprezentanții companiei Pfizer și că au avut loc întâlniri inclusiv la Washington pentru identificarea unor variante care să reducă presiunea asupra bugetului.

Totodată, autoritățile colaborează cu Ministerul Sănătății, cu reprezentanții Poloniei – țară aflată într-o situație similară – și cu instituțiile europene implicate în gestionarea contractelor încheiate în perioada pandemiei.

Nazare a subliniat că negocierile sunt complicate și că anumite informații nu pot fi făcute publice din cauza clauzelor de confidențialitate existente în dosar.

Posibilitatea compensării prin produse medicale

Una dintre variantele analizate de autorități este evitarea unei plăți integrale imediate și identificarea unei formule alternative care să reducă impactul asupra bugetului.

Potrivit ministrului, este luată în calcul inclusiv posibilitatea ca o parte a obligației să fie compensată prin produse medicale necesare sistemului sanitar românesc, în locul unor vaccinuri care nu mai sunt necesare în prezent.

Scopul acestor discuții este găsirea unei soluții care să protejeze cât mai mult resursele financiare ale statului și să limiteze efectele asupra bugetului public.

Un dosar cu rădăcini în perioada pandemiei

Litigiul are originea în contractele semnate în perioada pandemiei de COVID-19, când statele membre ale Uniunii Europene au comandat cantități foarte mari de vaccinuri pentru a răspunde urgenței sanitare.

După încheierea pandemiei și reducerea cererii pentru vaccinuri, România și Polonia au refuzat să preia integral cantitățile contractate, considerând că necesarul real era mult mai mic decât volumele stabilite inițial.

Ca urmare, compania Pfizer a inițiat acțiuni în justiție împotriva celor două state în anul 2023.

În primă instanță, un tribunal din Bruxelles a decis că România trebuie să achite aproximativ 600 de milioane de euro, în timp ce Polonia a fost obligată la plata unei sume de aproximativ 1,3 miliarde de euro.

Autoritățile încearcă să limiteze efectele asupra bugetului

Alexandru Nazare a declarat că România va continua să își apere poziția în apel și să caute variante care să reducă povara financiară a acestui dosar.

Potrivit ministrului, obiectivul principal este protejarea bugetului public și limitarea costurilor suportate de stat, într-un moment în care resursele financiare sunt necesare pentru investiții, servicii publice și reducerea deficitului bugetar.

În perioada următoare, evoluția negocierilor cu Pfizer și deciziile instanțelor vor fi esențiale pentru stabilirea modului în care România va gestiona una dintre cele mai costisitoare moșteniri financiare rămase din perioada pandemiei.