Nicușor Dan prezintă strategia națională de apărare 2025–2030: corupția, administrația slabă și războiul hibrid – vulnerabilități majore. SRI va avea un rol extins în culegerea de informații

PREȘEDINȚIE. Președintele Nicușor Dan a prezentat miercuri principalele direcții ale Strategiei Naționale de Apărare 2025–2030, document aflat de astăzi în dezbatere publică. Șeful statului a subliniat că noua strategie este construită „din perspectiva cetățeanului”, nu a statului, insistând pe nevoia creșterii încrederii publice și a capacității naționale de reacție într-un context internațional tensionat.

Administrația publică și corupția – vulnerabilități interne critice

Președintele a identificat două vulnerabilități majore: incapacitatea administrației publice de a lucra cu date și lipsa cooperării între instituții, dar și fenomenul corupției, pe care l-a descris drept un factor care „slăbește coeziunea socială” și afectează prosperitatea, economia și încrederea cetățenilor în stat.

„Nu vedem un mare apetit de colaborare între instituții publice”, a declarat Nicușor Dan, subliniind că lipsa inovației și a unei viziuni integrate ține administrația într-o stare de stagnare. În ceea ce privește corupția, președintele a afirmat că aceasta trebuie combătută frontal, iar instrumentele statului trebuie modernizate.

Rol extins pentru SRI: culegere de informații despre corupție, fără implicare în actul de justiție

Una dintre principalele noutăți ale strategiei este implicarea Serviciului Român de Informații în identificarea fenomenelor de corupție la nivel sistemic. Președintele a explicat că SRI va avea rolul de a furniza „o poză de ansamblu” asupra rețelelor și mecanismelor de corupție, pe care o va transmite procurorilor. În schimb, serviciile nu vor interveni în anchetele penale, care rămân exclusiv responsabilitatea parchetelor și a magistraților.

„Orice interferență în cercetarea penală este ilegală”, a subliniat președintele, reafirmând delimitarea constituțională strictă dintre activitatea de informații și actul de justiție.

Un context extern complicat: războaie, tensiuni globale și ordine internațională slăbită

Nicușor Dan a explicat că strategia este diferită de cele anterioare deoarece contextul global s-a schimbat profund. Ordinea internațională „este pusă în discuție”, iar războiul din Ucraina rămâne cel mai relevant exemplu. Președintele a menționat creșterea tensiunilor militare globale, consolidarea blocurilor autoritariste, scăderea capacității organismelor internaționale de a proteja ordinea bazată pe reguli și intensificarea războiului hibrid.

Pe lista amenințărilor identificate se află și manipularea, dezinformarea, atacurile cibernetice și sabotajul infrastructurii critice.

Întrebări sensibile: Călin Georgescu, corupția în guvern și pensiile speciale

Întrebat despre informații potrivit cărora Călin Georgescu ar fi fost agent sau colaborator al SIE, președintele a precizat că răspunsul va apărea într-un viitor raport privind alegerile din 2024, raport ce va include informări relevante despre biografia acestuia.

Abordat asupra dosarelor recente în care apar numele unor membri ai guvernului – inclusiv premierul Ilie Bolojan – președintele a subliniat că „nu a existat vreo decizie administrativă în favoarea unui corupt”, evidențiind reacția corectă a autorităților în aceste cazuri.

În privința pensiilor speciale, Nicușor Dan a răspuns că nu vede motive de îngrijorare pentru anumite categorii profesionale, insistând că reforma trebuie finalizată într-un mod echilibrat.

Sărăcia, posibilă amenințare de securitate

Întrebat de ce strategia nu tratează explicit sărăcia din România – în condițiile în care aproape o treime din populație este în risc de sărăcie, potrivit Eurostat –, președintele a admis că subiectul trebuie aprofundat.

„Eu cred că sărăcia este o amenințare”, a spus acesta, promițând că observația va fi analizată în perioada de dezbatere publică.

Calendarul adoptării strategiei

Strategia Națională de Apărare va rămâne 10 zile în dezbatere publică. Pe 24 noiembrie, documentul va fi discutat și avizat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar pe 26 noiembrie urmează prezentarea în plenul reunit al Parlamentului, unde va fi supus votului final.

Termenul-limită pentru adoptare este 26 noiembrie.
Strategia va fi urmată de un plan de implementare, care nu va fi public, întrucât include atribuții specifice și termene pentru instituțiile statului.

Prin includerea combaterii corupției, adaptarea la războiul hibrid și accentul pe modernizarea administrației, documentul marchează o schimbare semnificativă în modul în care România își definește prioritățile de securitate pentru următorii ani.