O monedă transilvăneană bătută la Sibiu în 1605, vândută pentru peste jumătate de milion de euro la Zürich
NUMISMATICĂ. O piesă rară a istoriei transilvănene a devenit vedeta licitației „Traveller Collection”, desfășurată pe 6 noiembrie la Hotel Baur au Lac din Zürich. O monedă de 10 ducați, bătută la Sibiu în anul 1605, a fost adjudecată pentru impresionanta sumă de 526.000 de euro, de peste trei ori mai mare decât estimarea inițială. Evenimentul a atras atenția colecționarilor din întreaga lume și a evidențiat importanța patrimoniului numismatic din Europa Centrală.
Estimarea inițială a piesei era de 150.000 CHF, însă interesul colecționarilor a dus prețul până la 490.000 CHF, echivalentul a aproximativ 526.000 euro. Moneda, realizată din 348,5 grame de aur, fusese destinată nobililor germani pe care monarhul încerca să îi atragă de partea sa în contextul tulburărilor politice de la începutul secolului al XVII-lea și al izbucnirii Războiului de 30 de Ani.
Starea excepțională de conservare, raritatea și valoarea istorică a monedei au contribuit decisiv la rezultatul spectaculos. Piesa nu mai apăruse într-o licitație de peste 80 de ani, iar proveniența sa transilvăneană a amplificat interesul cumpărătorilor internaționali.
Un context istoric marcat de conflict și instabilitate
Moneda bătută la Sibiu reflectă un episod semnificativ al istoriei regiunii, într-o perioadă dominată de conflicte interne și rivalități politice. În prima parte a secolului al XVII-lea, Transilvania traversa un război civil care avea să influențeze profund economia, politica și relațiile dintre principii locali și nobilii germani. Emiterea unor piese din aur, precum cea licitată la Zürich, făcea parte din strategia monarhului de a obține sprijin politic și militar.
Licitație record pentru numismatica europeană
Deși moneda transilvăneană a fost una dintre surprizele serii, recordul absolut al licitației a fost stabilit de o piesă de 100 de ducați, emisă în 1629 de împăratul Ferdinand al III-lea, adjudecată pentru 2.388.750 CHF (circa 2,56 milioane euro). Aceasta a devenit cea mai scumpă monedă europeană post-antichitate vândută vreodată.
Printre alte rezultate notabile ale licitației:
un „Portugalöser” de 10 ducați, Hamburg (1553–1566) – 367.500 CHF (394.687 €);
o monedă de 5 ducați din 1937, Kremnica – 673.750 CHF (723.648 €), a doua cea mai scumpă piesă a evenimentului;
o piesă unică de 20 de ducați din Dresda (1663) – 171.500 CHF (184.222 €), peste dublul estimării;
o monedă poloneză de 10 ducați, Cieszyn (1650), reprezentând-o pe ducesa Elisabeth Lukretia – 183.750 CHF (197.369 €), de șapte ori peste evaluare.
Licitația, organizată de Numismatica Ars Classica, a generat vânzări totale de aproape 15 milioane CHF, aproape triplând estimările inițiale. Atmosfera a fost descrisă ca fiind una dintre cele mai intense din istoria casei de licitații, cu multiple oferte simultane venite din Europa, Asia și America de Nord.
Christian Stoess, fost curator al Cabinetului de Monede al Muzeelor de Stat din Berlin și catalogator al licitației, a numit evenimentul „unul dintre momentele culminante ale carierei sale”, subliniind unicitatea pieselor incluse.
„Traveller Collection”: o comoară ascunsă timp de jumătate de secol
Colecția care a stat la baza licitației este una dintre cele mai spectaculoase din lume. „Traveller Collection” cuprinde peste 15.000 de piese, ascunse timp de jumătate de secol pentru a le proteja de confiscările naziste. Valoarea întregii colecții este estimată la 100 de milioane de dolari.
Primele două licitații organizate în 2025 au depășit împreună 21,2 milioane CHF, iar seria va continua în 2026, când restul pieselor vor fi vândute tematic, în funcție de țări și regiuni.
Vânzarea monedei de 10 ducați bătută la Sibiu în 1605 reprezintă nu doar o reușită comercială spectaculoasă, ci și un moment de mândrie pentru patrimoniul transilvănean. Interesul colecționarilor internaționali arată că piesele numismatice din spațiul românesc continuă să fie apreciate pentru raritate, valoare artistică și relevanță istorică. Evenimentul de la Zürich confirmă încă o dată că istoria Transilvaniei își găsește locul, la propriu, în vitrinele celor mai mari colecționari ai lumii.
