Omul fals și oglinda credinței

LIFE. „Îl iubesc pe Dumnezeu. Îl iubesc pe Isus. Merg la biserică în fiecare duminică.” Așa începe mărturisirea multora. Dar, odată ce ies din biserică, cade masca : se supără pe vecin că n-a pus gardul unde trebuie, bârfește că a făcut gălăgie după ora zece, îl roade invidia că altul are o mașină mai frumoasă sau bani mai mulți. Și, ca „apogeu al generozității”, ține minte fiecare leu dat ca să poată spune mai târziu: „uite, eu ți-am făcut un bine și tu nu mi-ai dat înapoi”.
Aceasta nu e iubire și cu siguranță nu e credință adevărată — e doar un spectacol, o falsă pioșenie.
Biblia nu a fost scrisă pentru a fi doar citită, ci pentru a fi trăită. Omul fals se laudă că o știe pe de rost, dar nu o lasă să îi schimbe viața. Și atunci tot ce face este să-și ridice o mască: un chip pios la suprafață, dar un suflet care nu cunoaște dragostea.
Însă Isus a spus limpede:
„Voi însă iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiți ceva în schimb. Și răsplata voastră va fi mare și veți fi fii Celui Preaînalt; căci El este bun și cu cei nemulțumitori, și cu cei răi.” (Luca 6:35)
Când eram internat în spital am cunoscut o femeie care îngrijea un bolnav. Era total dedicată omului,cu credință în Dumnezeu. După ani de zile, aceași persoană a ajuns să îmi fie colegă. Același suflet deosebit, același om care nu așteaptă NIMIC. Și atunci…mi-am amintit…
Credința adevărată nu se vede doar duminica, între pereții unei biserici. Se vede luni dimineața, când alegi să nu judeci pe cel de lângă tine. Se vede marți, când ajuți fără să aștepți recunoștință. Se vede miercuri, când ierți o greșeală pe care altul nu ar ierta-o. Se vede vineri, când alegi să binecuvântezi pe cel care te-a vorbit de rău.
Adevărata iubire de Dumnezeu nu se măsoară în câte rugăciuni repeți, ci în câte resentimente lași să cadă din inimă. Nu în câte predici asculți, ci de câte ori alegi să taci în loc să judeci. Nu în câte cruci îți faci, ci în câte poți să duci alături de alții.
De aceea întrebarea care ar trebui să ardă în conștiința fiecăruia rămâne simplă și directă:
De ce citești Biblia?
Ca să o ții minte?
Sau ca să o trăiești?
Pentru că, la final, Dumnezeu nu te va întreba câte versete ai știut pe de rost, ci câte ai trăit cu adevărat.
ȘTII CINE EȘTI! ȘI ÎȚI MULTUMESC CÂT POT, DAR SĂ FI SIGURĂ CĂ CEL CARE ÎȚI VA MULȚUMI CU ADEVĂRAT VA FI DUMNEZEU!




