„Ordonanța Trenuleț”: toate măsurile adoptate de Guvern înainte de Crăciun

ADMINISTRAȚIE. Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat, în ultima ședință înainte de Crăciun, un pachet amplu de măsuri reunite în așa-numita „Ordonanță Trenuleț”, cu impact asupra cheltuielilor bugetare, mediului de afaceri, autorităților locale și persoanelor vulnerabile. Principalele decizii au fost prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-un briefing susținut la Palatul Victoria.
Potrivit ministrului, ordonanța este structurată pe mai multe capitole majore și are ca obiectiv principal crearea unui cadru de predictibilitate fiscală înaintea adoptării bugetului pe 2026, dar și relansarea economică într-un context marcat de presiuni bugetare.
Reducerea cheltuielilor bugetare
În zona de austeritate și control al cheltuielilor, Guvernul a decis:
reducerea subvențiilor acordate partidelor politice și a sumelor alocate minorităților;
amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în domeniul asistenței sociale;
modificarea mecanismelor de indexare pentru a asigura sustenabilitatea bugetară;
reintroducerea unor reguli mai stricte de control și responsabilitate financiară la nivelul întreprinderilor publice.
Măsuri pentru relansarea economică și investiții
Un capitol central al „Ordonanței Trenuleț” îl reprezintă stimularea mediului economic. Ministrul Finanțelor a anunțat:
reducerea impozitului pe cifra de afaceri de la 1% la 0,5% în 2026;
eliminarea completă a acestui impozit din 2027, urmând să fie înlocuit cu un mecanism de taxare a cheltuielilor sensibile și a afiliaților;
introducerea unei cote unice de 1% pentru microîntreprinderi, aplicabilă tuturor firmelor cu venituri sub 100.000 de euro, în locul cotei actuale de 3%.
Potrivit lui Alexandru Nazare, aceste măsuri sunt menite să ofere firmelor lichidități pentru dezvoltare și să elimine frânele fiscale care afectau investițiile.
De asemenea, Guvernul a decis eliminarea taxei pe construcții („taxa pe stâlp”) începând cu 2027, considerată una dintre cele mai des criticate poveri fiscale pentru mediul de afaceri.
Simplificări fiscale și digitalizare
Ordonanța aduce și clarificări importante în zona fiscală:
extinderea și clarificarea utilizării sistemului e-Factura, inclusiv pentru persoanele fizice;
simplificarea mecanismelor RO e-TVA și a deconturilor de TVA precompletate;
reducerea sarcinilor administrative prin controale fiscale mai eficiente, măsuri discutate anterior cu mediul de business.
Sprijin pentru persoanele vulnerabile și educație
Executivul a decis:
prelungirea schemei de sprijin pentru consumatorii vulnerabili până în 2026;
continuarea programului „Masă sănătoasă” până la aprobarea bugetului pe anul viitor.
Sprijin pentru autoritățile locale și proiectele PNRR
În sprijinul administrațiilor locale, Guvernul va permite:
acordarea de împrumuturi din trezorerie, în valoare de aproximativ 500 de milioane de lei, pentru cofinanțarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu termen-limită 30 iunie 2026;
finanțări de până la 200 de milioane de lei pentru autoritățile locale care asigură termoficarea, inclusiv pentru plata restanțelor și acoperirea pierderilor până la 31 martie 2026.
Combaterea evaziunii fiscale
În domeniul evaziunii, ordonanța prevede:
centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF;
reintroducerea unei comisii de autorizare, desființată în 2017;
instituirea de garanții financiare pentru importatorii și distribuitorii de produse energetice, pentru a acoperi riscul neplății TVA și accizelor.
Ministrul Finanțelor a subliniat că toate aceste măsuri reprezintă un preambul necesar pentru bugetul pe 2026 și că stabilirea unor termene clare de eliminare a taxelor va permite companiilor să își planifice investițiile într-un cadru fiscal mai predictibil.
„Am creat posibilitatea ca autoritățile locale și mediul economic să funcționeze normal până la aprobarea bugetului pe 2026”, a concluzionat Alexandru Nazare.




