Parlamentul European dezbate Mercosur, moțiunea de cenzură și represiunea din Iran, în sesiunea plenară de la Strasbourg
POLITICĂ EXTERNĂ. În perioada 19–22 ianuarie 2026, Parlamentul European se reunește în sesiune plenară la Strasbourg, pe o agendă dominată de subiecte sensibile care evidențiază tensiuni majore la nivel european: acordul comercial UE–Mercosur, o moțiune de cenzură la adresa Comisiei Europene și situația gravă a drepturilor omului în Iran.
Moțiune de cenzură pe tema acordului UE–Mercosur
Moțiunea de cenzură a fost inițiată de grupul politic „Patrioți pentru Europa” și vizează modul în care Comisia Europeană a finalizat negocierile privind acordul UE–Mercosur în decembrie 2024. Inițiatorii susțin că procesul a fost dus la capăt unilateral, fără a ține cont de opoziția exprimată în repetate rânduri de mai multe parlamente naționale, de Parlamentul European și de organizațiile reprezentative ale fermierilor și crescătorilor de animale din Uniunea Europeană.
Printre argumentele centrale se află riscul major pentru sectorul agricol european, în contextul deschiderii pieței către produse care nu respectă standardele europene de mediu, sociale, de bunăstare a animalelor și sanitare. De asemenea, eurodeputații critici consideră că mecanismele de salvgardare propuse de Comisie sunt insuficiente, neautomate și nu asigură o reciprocitate reală între UE și statele Mercosur.
Pentru ca moțiunea să fie supusă votului, este necesar sprijinul a cel puțin o zecime dintre eurodeputați. Votul final este programat pentru 22 ianuarie.
Posibila sesizare a Curții de Justiție a UE
Pe 21 ianuarie, Parlamentul European urmează să voteze asupra unei cereri de aviz adresate Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru a verifica dacă Acordul de parteneriat UE–Mercosur și Acordul comercial interimar sunt compatibile cu tratatele europene. Inițiativa aparține unui grup de aproximativ 150 de eurodeputați care se opun acordului.
Acest vot este distinct de procedura de ratificare a acordului, care ar urma să aibă loc ulterior, posibil între februarie și aprilie 2026. În ciuda criticilor, majoritatea din Parlament pare favorabilă acordului. La 17 ianuarie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a semnat documentele aferente acordului, după ce acestea fuseseră aprobate anterior cu majoritate calificată în Coreper.
Represiunea din Iran, pe agenda Parlamentului
Un alt punct major al sesiunii plenare îl reprezintă dezbaterea privind situația din Iran, programată pentru 20 ianuarie. Parlamentul European analizează reacția violentă a autorităților iraniene la protestele antiguvernamentale, represiune care a dus la o creștere dramatică a numărului de victime.
În pofida restricțiilor severe de comunicare, inclusiv limitarea accesului la internet și blocarea liniilor telefonice, informații despre situația din teren continuă să apară prin surse verificate și materiale autentificate. Organizațiile pentru drepturile omului estimează că sute de protestatari și-au pierdut viața.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și-a exprimat sprijinul ferm pentru poporul iranian și a cerut extinderea rapidă a sancțiunilor europene împotriva celor responsabili de represiune. Parlamentul a decis deja restricționarea accesului reprezentanților iranieni în clădirile instituției, subliniind că nu va legitima un regim care se menține prin violență și teroare.
Rezoluția privind situația din Iran urmează să fie supusă votului pe 22 ianuarie.
O sesiune cu miză politică majoră
Sesiunea plenară de la Strasbourg reflectă presiunile tot mai mari asupra Uniunii Europene, aflate la intersecția dintre interese economice, legitimitate democratică și apărarea drepturilor omului. Deciziile care vor fi luate în aceste zile pot influența semnificativ atât politica comercială a UE, cât și poziționarea sa ca actor global în domeniul drepturilor fundamentale.
