Parlamentul European limitează denumirile pentru produsele vegetale: „friptură” și „bacon” rămân doar pentru carne
ALIMENTAȚIE. Parlamentul European a adoptat o nouă reglementare care restricționează folosirea unor termeni tradiționali din industria cărnii pentru produsele vegetale. Termeni precum „friptură”, „bacon” sau „ficat” vor putea fi utilizați doar pentru produsele care conțin carne de origine animală, în timp ce denumiri deja consacrate pe piață, precum „burger” sau „cârnați”, vor putea fi folosite în continuare pentru variantele vegetariene și vegane.
Decizia vine după luni de dezbateri între eurodeputați, statele membre și reprezentanții industriei alimentare, într-un context în care piața produselor pe bază de plante a crescut puternic în ultimii ani. Noile reguli urmăresc să clarifice etichetarea alimentelor și să delimiteze mai strict produsele din carne de alternativele vegetale, fără a elimina complet denumirile familiare folosite deja de consumatori.
Potrivit noii reglementări, cuvinte precum „friptură”, „bacon”, „ficat”, dar și alte denumiri asociate direct cu produse sau părți ale animalelor, vor fi rezervate produselor de origine animală. În schimb, termenii care descriu mai degrabă forma sau tipul preparatului, cum sunt „burger” sau „cârnați”, vor putea rămâne pe ambalajele produselor vegetale, dacă acestea sunt etichetate clar ca fiind vegetariene sau vegane.
Măsura a fost susținută în special de reprezentanți ai sectorului zootehnic și de eurodeputați care au argumentat că folosirea termenilor tradiționali ai industriei cărnii pentru produse fără carne poate crea confuzie în rândul consumatorilor. Aceștia au susținut că noile reguli oferă mai multă transparență și protejează munca fermierilor și a producătorilor tradiționali.
De cealaltă parte, producătorii de alternative vegetale și organizațiile care îi susțin au criticat restricțiile, considerând că acestea pot îngreuna dezvoltarea unui sector alimentar aflat în plină expansiune. Ei spun că denumiri precum „burger vegetal” sau „cârnați vegani” sunt deja bine înțelese de public și ajută consumatorii să identifice rapid produse similare ca utilizare culinară, dar diferite prin ingrediente.
Compromisul adoptat încearcă să mențină un echilibru între cele două poziții. Pe de o parte, protejează anumiți termeni considerați specifici produselor din carne. Pe de altă parte, permite păstrarea unor denumiri deja intrate în uz, care au devenit repere comerciale pentru produsele vegetariene și vegane.
Textul legislativ include și o definiție mai clară a cărnii, considerată ca fiind formată din părțile comestibile ale animalelor. Această precizare exclude folosirea termenului pentru produse obținute prin tehnologii celulare sau în laborator, un domeniu aflat încă la început, dar care ridică tot mai multe întrebări juridice și comerciale la nivel european.
Inițiativa a fost promovată de eurodeputata franceză Céline Imart, care a susținut că noile reguli reprezintă o formă de protejare a producătorilor agricoli și a sectorului zootehnic european. În opinia susținătorilor, consumatorii trebuie să poată distinge ușor între produsele de origine animală și cele care imită gustul, textura sau forma acestora, dar sunt obținute din ingrediente vegetale.
Controversa rămâne însă importantă, pentru că subiectul depășește simpla etichetare a alimentelor. Pentru unii, noile reguli înseamnă protecție pentru fermieri și claritate pentru cumpărători. Pentru alții, ele reprezintă o frână pusă inovării și alternativelor alimentare care câștigă tot mai mult teren în Europa.
După votul din Parlamentul European, reglementarea trebuie să parcurgă și pașii finali la nivelul statelor membre pentru a fi aplicată complet. Odată intrate în vigoare, noile reguli vor schimba modul în care produsele vegetale sunt prezentate pe piață și vor obliga producătorii să își adapteze etichetele la lista termenilor rezervați exclusiv produselor din carne.
Decizia arată direcția în care Uniunea Europeană încearcă să reglementeze o piață alimentară tot mai diversă, în care produsele tradiționale și alternativele moderne concurează pentru același spațiu pe rafturi. Miza nu este doar una comercială, ci și una de comunicare cu publicul, într-o perioadă în care consumatorii cer tot mai multă transparență, iar producătorii cer reguli clare și egale pentru toți.
