Parlamentul maghiar a adoptat lege pentru retragerea Ungariei din Curtea Penală Internațională, iar Viktor Orban confirmă decizia

POLITICĂ EXTERNĂ. Marți, Parlamentul Ungariei a aprobat oficial proiectul de lege ce va demara procesul de retragere a țării din Curtea Penală Internațională (CPI), în contextul unor tensiuni diplomatice și politice internaționale. Legea a fost adoptată cu o majoritate semnificativă, sprijinită în principal de partidul Fidesz, liderul Viktor Orban, și marchează o schimbare radicală în politica externă a Ungariei față de această instanță.

Un proces începe după o decizie politică clară

Guvernul condus de Viktor Orban a anunțat intenția de retragere încă din 3 aprilie, imediat după vizita de stat a premierului israelian Benjamin Netanyahu în Ungaria. Acest demers survine în contextul mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională împotriva lui Netanyahu, care a sfidat oficial această hotărâre în timpul vizitei sale.

Legea adoptată în parlament prevede formal deschiderea pregătirilor pentru retragerea din CPI, care va intra în vigoare în termen de un an de la notificare, conform normelor internaționale. Această decizie a fost criticată de Președinția Organizației Națiunilor Unite, precum și de alte state membre, însă guvernul maghiar consideră că „organizațiile internaționale – în special instanțele penale – trebuie folosite doar în scopuri neutre și legitime”.

Contextul internațional și implicațiile deciziei

CPI a fost înființată în urmă cu peste două decenii pentru a judeca crime de război, crime împotriva umanității și genocid. Ungaria, ca stat fondator, a ratificat statutul său în 2001, însă aparentia sa a luat o direcție diferită în ultimii ani.

Liderul maghiar Viktor Orban a afirmat în repetate rânduri că CPI „nu mai este o instanță imparțială, ci politizată”, acuzând-o de selectivitate și influență politică în deciziile sale. În acest sens, Orban a accentuat că „Ungaria respinge ferm utilizarea organizațiilor internaționale ca instrumente de influență politică, în special a instanțelor penale”.

Situația internațională: Israel și Rusia sub lupa CPI

Decizia Ungariei are și o dimensiune geopolitică, fiind interpretată de unii observatori ca o susținere a poziției lui Netanyahu, în timp ce alte țări, cum ar fi Rusia, rămân sub impactul declarat al CPI. În martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin, acuzat de deportare ilegală a mii de copii ucraineni, iar Kremlinul a respins aceste acuzații, numindu-le motiv politic.

Dacă vor intra pe teritoriul statelor membre ale CPI, liderii precum Putin, Netanyahu sau alții ar putea fi arestați și extrădați către Haga, ceea ce a fost contestat și opozat de mai multe state și lideri internaționali.

Reacții și urmări

Adoptarea legii de către Parlamentul maghiar a stârnit reacții mixed, fiind atât salutat de politicile naționaliste, cât și criticat de alte națiuni și organizații internaționale. Este pentru prima dată când o țară membră fondatoare a CPI inițiază formal procedura de ieșire de din această instanță, ceea ce poate avea repercusiuni pe termen lung asupra sistemului internațional de justiție penală.

Decizia Parlamentului maghiar în direcția retragerii din Curtea Penală Internațională marchează o schimbare majoră în politica externă a Budapestei, evidențiind tendințe naționaliste și scepticism față de instituțiile internaționale. Rămâne de urmărit dacă această hotărâre va avea consecințe asupra raporturilor cu alte state și asupra sistemului global de justiție penală, precum și dacă alte state vor urma exemplul Ungariei.