Parlamentul preia inițiative pentru conservarea și reîmpădurirea zonelor defrișate din Ilfov

ECOLOGIE. La presiunea civică exercitată de organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) care militează pentru realizarea Centurii Verzi în jurul aglomerației urbane a Bucureștiului, parlamentarii au preluat cinci amendamente care vizează conservarea și reîmpădurirea suprafețelor defrișate din Ilfov.

Aceste amendamente au ca obiective interzicerea tăierilor de copaci în scop comercial, permisiunea de a efectua în păduri doar lucrări de reconstrucție ecologică, pedepsirea tăierilor ilegale cu închisoarea și instituirea obligativității pentru administrația Bucureștiului și Consiliul Județean Ilfov de a avea, în termen de doi ani, un Plan de Management al Pădurilor.

Propunerile au fost inițiate de 150 de ONG-uri, grupuri civice și personalități publice, unite în Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde, care au elaborat un proiect de lege separat cu același scop, susținut în Parlamentul anului precedent și intrat în circuitul legislativ cu voturi în unanimitate. Totuși, acest proiect de lege a rămas blocat timp de șase luni în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților.

De la începutul acestui an, ONG-urile au organizat proteste în jurul Bucureștiului și în Ilfov, cerând măsuri pentru aer curat și sănătate, în contextul poluării dramatice din București și a tăierilor îngrijorătoare de păduri din jurul Capitalei.

Inițiativa de a conserva și reîmpăduri zona Ilfovului a fost introdusă la cererea asociațiilor în noul proiect de Cod Silvic, care este presat să fie adoptat și reprezintă un pas esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Platforma Civică a convenit asupra textului, care vizează blocarea tăierilor de păduri, reîmpăduriri și deschiderea pădurilor în scopuri recreative, împreună cu Ministerul Mediului.

Acest proiect de Cod Silvic se află în prezent la Senat pentru dezbatere preliminară, fiind parte a procedurii legislative de urgență pentru a asigura utilizarea fondurilor europene din PNRR. Amendamentele au fost susținute de o gamă largă de parlamentari, inclusiv ministrul mediului Mircea Fechet (PNL), fostul ministru Tanczos Barna (UDMR), Nicolae Ciucă (lider PNL), precum și membri ai USR, PSD și UDMR, precum și de alți parlamentari neafiliați.

Motivația din spatele interzicerii exploatării lemnului în pădurile din Ilfov este reprezentată de suprafața împădurită redusă a județului (doar 16%), considerată “zonă cu deficit de vegetație forestieră”. De asemenea, Bucureștiul este caracterizat de cel mai mare deficit de vegetație forestieră din țară, cu o acoperire de doar 3%.

Bucureștiul este una dintre cele mai poluate capitale din UE, cu pierderi bugetare semnificative asociate tratării bolilor cauzate de poluarea aerului. Conform unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică, dacă autoritățile își ating țintele pentru combaterea poluării, locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață cu patru ani mai lungă.

În majoritatea țărilor europene, există deja legislație care protejează zonele verzi din jurul marilor aglomerări urbane sub diverse forme, subliniind importanța conservării și reîmpăduririi în contextul urbanizării crescute.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele articole

Articole Similare