Peste jumătate dintre români ar vota un partid nou în alegeri, conform unui sondaj INSCOP Research

SONDAJ. Un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research în perioada 1-9 septembrie 2025 relevă o tendință clară: aproape 50,6% dintre români sunt dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat la viitoarele alegeri. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de cifrele din 2015, când doar 29,8% afirmau același lucru.

Schimbări în percepția cetățenilor și interes pentru partide noi

Rezultatele sondajului indică o dorință crescută de a vedea o schimbare în peisajul politic, 55,1% dintre români fiind de acord cu afirmația „Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”. În schimb, 40,7% își exprimă dezacordul, iar 4,1% sunt indeciși sau nu răspund.

Această înclinație spre schimbare se manifestă și în preferințele de vot: 44% dintre votanții PNL, 38% dintre cei ai PSD, 33% dintre alegătorii USR și peste 70% dintre susținătorii AUR spun că ar vota un partid nou. De asemenea, se remarcă o ușoară pondere mai mare a disponibilității în rândul tinerilor (până în 30 de ani), cu 64%, și a angajaților din mediul privat, peste 60%.

Factori demografici și de educație

Rezultatele indică faptul că tinerii, persoanele cu educație primară, dar și cei din mediul rural sau din zonele cu populație mai redusă sunt mai dispuși să voteze partide noi. În cazul persoanelor cu educație superioară, această dispoziție scade la 35%, ceea ce sugerează o anumită rezistență în fața schimbării din partea acestor categorii.

La nivel de gen, bărbații manifestă o deschidere mai mare (58%) în fața înlocuirii partidelor actuale, comparativ cu femeile (53%). De asemenea, interesul pentru partide noi este mai ridicat în rândul celor din urbanul mic (61%) și din zonele rurale (58%).

Interpretarea experților

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, afirmă că nivelul ridicat al nemulțumirii populației față de actuala clasă politică și dorința de reformare a sistemului politic devin motivează pentru această schimbare de preferințe. „Rezultatele indică o criză de încredere în partidele tradiționale, dar și o disponibilitate crescândă pentru un nou start politic, ceea ce sugerează o resetare structurală a sistemului”, a explicat acesta.

El subliniază că această tendință a crescut semnificativ comparativ cu 2015, când doar 30% dintre români ar fi fost dispuși să voteze un partid nou. Aceasta confirmă o disponibilitate clară a populației de a transforma nemulțumirile în acțiune politică concretă, mai ales în rândul tinerilor și al celor din mediul privat.

Metodologia sondajului

Studiul a fost realizat prin metoda CATI, pe un eșantion reprezentativ de 1103 persoane cu vârsta de 18 ani și peste, din întreaga țară, cu o marjă de eroare de ±2,95% la 95% nivel de încredere.

Datele arată o schimbare semnificativă în discursul politic și în atitudinea populației față de partidele tradiționale. Creșterea interesului pentru formarea unor noi forțe politice sugerează o dorință de reformă și o deschidere pentru soluții alternative, mai apropiate de nevoile și aspirațiile actuale ale românilor. În contextul electoral, aceste și alte tendințe vor fi decisive pentru modul în care se va contura peisajul politic al următorilor ani.