Piața interbancară românească în 2024: surplus de lichiditate și evoluția creditării

FINANȚE. În primele nouă luni ale anului 2024, piața interbancară din România a înregistrat un surplus semnificativ de lichiditate, cu o medie zilnică de aproape 50 miliarde lei (echivalentul a 10 miliarde euro). Acest excedent de lichiditate a fost în mare parte plasat de bănci la Banca Națională a României (BNR) prin facilitatea de depozit, la o rată medie a dobânzii care a variat între 5,5% și 6%. Deși băncile au preferat să plaseze surplusul la BNR, creditele acordate sectorului privat au înregistrat o creștere modestă, fapt ce evidențiază o încetinire a creditării în economie.

Creditarea privată, încă la un nivel scăzut
În contextul creditării private, ritmul anual de creștere a creditelor a rămas sub 7% până în luna iulie și a urcat ușor la 7,7% în august. Cu toate acestea, România continuă să fie una dintre țările cu cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană, având o pondere a creditelor în PIB sub 30%. Acest lucru este parțial cauzat de preferința multinaționalelor de a se împrumuta din străinătate, unde beneficiază de dobânzi mai mici și condiții de finanțare mai avantajoase.

Un alt factor care frânează creșterea creditării în România este sănătatea financiară precară a multor companii autohtone, care nu sunt eligibile pentru împrumuturi bancare. În plus, prevederile fiscale care permit companiilor să se finanțeze prin datorii de la acționari contribuie la această tendință, împiedicând băncile să-și asume riscuri suplimentare.

Excesul de lichiditate și dobânzile interbancare
În timp ce băncile au plasat surplusul de lichiditate la BNR, dobânda oferită pentru aceste depozite a scăzut treptat în 2024, de la 6% în iunie la 5,5% în septembrie. În același timp, dobânzile la creditele pe piața interbancară au rămas stabile, cu ROBOR la 3 luni înțepenit la 5,55% după o perioadă de scădere.

Această situație a determinat economiștii să concluzioneze că rata facilității de depozit, și nu dobânda-cheie, a devenit instrumentul relevant de politică monetară în România. BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit a fost ajustată la 5,5%. În aceste condiții, este improbabil ca ROBOR la 3 luni să scadă sub nivelul de 5,5%, conform estimărilor economiștilor.

Impactul asupra economiilor și rezervelor valutare
Deși băncile beneficiază de dobânzi de până la 6% pentru plasamentele lor la BNR, economiile românilor păstrate în conturi curente sau în depozite la vedere nu aduc aproape deloc câștiguri. Dobânzile oferite pentru aceste economii tind spre zero, ceea ce ar trebui să-i determine pe români să-și mute banii în depozite la termen pentru a beneficia de dobânzi mai mari.

În ceea ce privește rezervele valutare ale României, la finalul lunii septembrie 2024 acestea au crescut la 65,778 miliarde euro, comparativ cu 63,187 miliarde euro la sfârșitul lunii august. Rezervele internaționale, incluzând aurul, au ajuns la 73,663 miliarde euro. Acest lucru reflectă o consolidare a poziției financiare a României, în pofida provocărilor economice.

Piața interbancară românească din 2024 a fost caracterizată de un surplus consistent de lichiditate și o creștere anemică a creditării private. În ciuda acestor provocări, BNR menține un control strict asupra politicii monetare, păstrând dobânda-cheie la 6,5%. Cu toate acestea, excesul de lichiditate plasat la BNR sugerează că economia românească rămâne vulnerabilă, iar reluarea unei creșteri sustenabile a creditării este esențială pentru redresarea pe termen lung.