Povestea „Mon Jardin” și „Poarta Alba”: vechile localuri ale Bucureștiului
PAGINI DE ISTORIE. Bucureștiul interbelic era un oraș plin de viață, cultură și locuri de socializare care și-au pus amprenta asupra istoriei locale. Pe locul actualului hotel Dorobanți, până la începutul anilor ’70, se aflau două localuri celebre: „Mon Jardin” și „Poarta Alba”. Acestea nu erau doar locuri unde se mânca și se bea, ci adevărate centre de întâlnire pentru personalitățile culturale și politice ale vremii.
„Mon Jardin”: un refugiu pentru jazz și intelectuali
„Mon Jardin” era un restaurant interbelic renumit pentru atmosfera sa rafinată. Localul dispunea de loji de pluș și un ring de dans, iar vara, grădina sa era un adevărat punct de atracție. În anii ’60, când jazz-ul era considerat „muzică decadentă”, la „Mon Jardin” se cânta jazz în mod frecvent. Formația localului îi includea pe muzicienii Sergiu Malagamba, Iancsi Korosi și Johnny Răducanu.
Un episod deosebit a avut loc în timpul unui turneu al lui Yves Montand la București. Artistul francez, cunoscut pentru simpatiile sale comuniste, a fost invitat la „Mon Jardin” după unul dintre concertele sale. Montand a fost fascinat de muzica interpretată acolo și a cântat alături de formație. Se speculează că muzicienii locali ar fi încercat să-i tempereze entuziasmul pentru ideologia comunistă, însă această parte a poveștii rămâne doar o legendă.
„Mon Jardin” era frecventat de figuri importante ale culturii românești, precum criticii de artă Petru Comarnescu și Eugen Schileru, dar și de scriitorul Oscar Lemnaru și alți intelectuali de seamă. Atmosfera era una de rafinament și discuții intelectuale, un loc unde ideile se întâlneau și se ciocneau în mod constructiv.
„Poarta Alba”: o oază de simplitate și tradiție
Pe de altă parte, „Poarta Alba” era o cârciumă simplă, unde se serveau ciorbă de burtă și grătare, alături de bere și alcooluri distilate, precum populara „secarică”. Localul era frecventat de oameni simpli și uneori de personalități neașteptate, cum ar fi Maria Tănase. Într-o seară de iarnă, artista a intervenit pentru ca un cal, adus de un țăran din apropiere, să fie lăsat să stea la căldură în cârciumă. Imaginea calului adormit sub masa stăpânului său a rămas una emblematică pentru simplitatea și căldura acestui loc.
La „Poarta Alba” venea și autorul versurilor cunoscutului cântec „Din bucata mea de pâine”, un poet de cârciumă care își multiplică poeziile pe coli de hârtie și le împărțea clienților. Aceștia, drept răsplată, îi ofereau uneori băutură, iar versurile sale aduceau o notă de melancolie și realism în atmosfera localului.
Epoca de „dezgheț” și transformările Bucureștiului
În perioada de „dezgheț”, când restaurantele începeau să se umple din nou de bunătăți, Pastorel Teodoreanu scria „Cronica gastronomică” în revista „Magazin”, iar Maria Tănase cânta la restaurantul „Continental” de pe Calea Victoriei, acompaniată de Fărâmiță Lambru. Scenele din culise erau adesea pline de umor și autenticitate, reflectând personalitățile artistice ale vremii.
Bucureștiul a fost martor și al altor evenimente culturale de impact. Raj Kapoor, celebrul actor și cântăreț indian, a înregistrat la Electrecord și a lăsat o amprentă profundă asupra orașului, în special în cartierele marginase, unde melodiile sale au devenit parte din cultura locală.
Astăzi, pe locul acestor localuri istorice se află hotelul Dorobanți, iar amintirile „Mon Jardin” și „Poarta Alba” rămân doar în poveștile celor care le-au trăit. Istoria acestor locuri ne amintește de un București vibrant, plin de viață și contraste, unde elitele culturale și oamenii simpli se întâlneau sub același acoperiș, fiecare contribuind în felul său la bogăția culturală a orașului.
Aceste fragmente de istorie ne invită să reflectăm asupra transformărilor prin care a trecut Bucureștiul și să apreciem diversitatea și bogăția culturală pe care orașul nostru o oferă în prezent.
