Premieră absolută în UE: România va plăti fermele piscicole pentru carbonul captat
România marchează o premieră la nivelul Uniunii Europene: fermele de acvacultură vor putea primi compensații pentru serviciile de mediu asociate sechestrării carbonului. Schema dispune de un buget de peste 14 milioane de euro, iar cel puțin 300 de ferme ar putea beneficia de sprijin. Compensațiile pot ajunge la aproape 175 de euro pe hectar pe an.
Mecanismul a fost dezvoltat de Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii, pe baza unui studiu științific realizat cu sprijinul Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Acvacultură de la Galați.
Potrivit directorului general al Direcției Generale Pescuit, Valentin Toma, soluția identificată de România a fost discutată cu Comisia Europeană și reprezintă o abordare unică între statele membre.
Deși legislația europeană permite acordarea unor compensații pentru servicii de mediu, România ar fi primul stat membru care a construit un asemenea mecanism pentru sechestrarea carbonului în sectorul acvaculturii.
Aproape 175 de euro pe hectar
Apelul de proiecte pentru acțiunea 2.1.4 – „Servicii de mediu” a fost deschis în 24 iulie și va putea fi accesat până în 6 septembrie 2026.
Bugetul pus la dispoziție este de 14,285 milioane de euro.
Compensațiile maxime stabilite sunt de:
- 174,92 euro/hectar/an pentru acvacultura extensivă;
- 97,18 euro/hectar/an pentru fermele semi-intensive.
Sprijinul nu poate depăși 50.000 de euro pe an pentru un solicitant, iar intensitatea maximă a finanțării publice este de 100%.
Autoritățile estimează că cel puțin 300 de ferme din România ar putea îndeplini condițiile pentru accesarea banilor.
O noutate importantă: dacă ești eligibil, primești bani
Schema introduce și un mecanism menit să evite situația în care unii fermieri eligibili primesc finanțare, iar alții rămân în afara programului doar pentru că bugetul s-a epuizat.
În cazul în care valoarea tuturor cererilor eligibile va depăși suma disponibilă, autoritățile intenționează să reducă proporțional compensația acordată fiecărui beneficiar, astfel încât toți solicitanții eligibili să poată primi sprijin.
Cu alte cuvinte, cuantumul de aproape 175 de euro pe hectar ar putea scădea dacă numărul solicitărilor va fi foarte mare.
Nu este suficient să deții un luciu de apă
Programul vine însă cu reguli clare. Compensația nu va fi acordată simplilor proprietari sau administratorilor unor lucii de apă fără activitate piscicolă.
Ferma trebuie să desfășoare efectiv activități de acvacultură și să comercializeze peștele produs.
Printre condițiile esențiale se numără deținerea licenței de acvacultură, a autorizației de mediu și a vizei anuale de mediu pentru anul în care este solicitat sprijinul.
Producția comercializată trebuie să fie cuprinsă între 50 și 1.500 de kilograme de pește pe hectar pe an, raportată la suprafața eligibilă efectivă.
La calcularea compensației va fi luată în considerare o suprafață eligibilă reprezentând 70% din suprafața luciului de apă înscrisă în licența de acvacultură.
Banii pot deveni baza pentru noi investiții
Schema ar putea avea un efect economic mai amplu decât simpla acordare a unei compensații. Ministerul Agriculturii încurajează fermierii să utilizeze sumele primite inclusiv pentru asigurarea cofinanțării necesare unor viitoare proiecte de modernizare.
În luna septembrie este programată o nouă lansare a măsurii destinate investițiilor în acvacultură, ceea ce ar putea permite fermelor să combine cele două oportunități: compensațiile pentru serviciile de mediu și fondurile pentru dezvoltare.
În România există în prezent peste 1.100 de licențe de acvacultură, iar autoritățile au identificat și contactat direct aproximativ jumătate dintre fermele considerate potențial eligibile.
România ar putea deveni exemplu pentru celelalte state UE
Miza programului depășește însă sectorul piscicol. Prin noul mecanism, România încearcă să cuantifice și să recompenseze un serviciu de mediu care până acum nu fusese valorificat în acest mod în acvacultura europeană: sechestrarea carbonului.
Dacă mecanismul va funcționa conform așteptărilor, modelul românesc ar putea deveni un exemplu de bună practică și pentru alte state membre ale Uniunii Europene.
Pentru promovarea programului vor fi organizate două întâlniri cu fermierii, pe 19 august la Miroslava, în județul Iași, și pe 21 august la Tulcea, urmând să fie organizat ulterior și un webinar.
Pentru fermierii români din acvacultură, noua schemă poate însemna nu doar bani pentru serviciile de mediu pe care le asigură fermele, ci și o sursă suplimentară pentru investiții și modernizare. Iar România deschide, de această dată, un drum pe care alte state europene l-ar putea urma.
