Președintele interimar Ilie Bolojan contestă la CCR Legea privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 73/2024
POLITICĂ. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a trimis vineri o sesizare de neconstituționalitate Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la Legea de aprobată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 73/2024. Această lege, care modifică dispozițiile Codului administrativ, vizează echivalarea funcțiilor publice specifice cu funcțiile publice generale, generând controverse semnificative în rândul liderilor politici și ai specialiștilor în drept.
Modificările aduse de OUG nr. 73/2024
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 73/2024 introduce modificări în cadrul Codului administrativ, inclusiv transformarea funcțiilor de șef birou în funcții de șef serviciu și a funcțiilor de șef serviciu în funcții de director în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții. Aceste schimbări sunt rezultatul intrării în vigoare a Legii nr. 296/2023, care a desfințat funcțiile publice de conducere de tip șef birou, și sunt parte a reorganizării Inspectoratelor Județene de Stat în Construcții.
De asemenea, OUG nr. 212/2020 a fost completată cu prevederi referitoare la gestionarea participațiilor statului în sectorul energetic, stabilind reguli pentru transferul de acțiuni din administrarea Ministerului Energiei în administrarea unei instituții publice.
Argumentele sesizării de neconstituționalitate
În sesizarea de neconstituționalitate, președintele Ilie Bolojan afirmă că Legea privind aprobarea OUG nr. 73/2024 contravine mai multor principii constituționale, inclusiv principiul bicameralismului și principiul legalității. Potrivit analizei legale, Senatul a aprobat Ordonanța fără modificări, în timp ce Camera Deputaților a introdus amendamente în varianta finală a legii, ceea ce ar fi stricat echilibrul procedurii legislative.
Bolojan susține că legea ar fi trebuit să fie adoptată ca lege organică, având în vedere impactul semnificativ pe care îl are asupra drepturilor și obligațiilor funcționarilor publici. El atrage atenția asupra dreptului de preempțiune instituit pentru titularii licențelor de exploatare asupra terenurilor unde se desfășoară activități miniere, considerând că aceasta limitează dreptul de proprietate privat.
Solicitarea președintelui interimar
Președintele interimar solicită CCR să admită sesizarea și să declare că actul normativ este neconstituțional în întregime. Această inițiativă vine în contextul unor tensiuni politice crescânde și a unui interes sporit față de reglementările care definesc structura și funcționarea administrației publice în România.
Contestația înaintată de Ilie Bolojan reprezintă o etapă importantă în procesul legislativ din România, având implicații semnificative asupra funcționării administrației publice. Decizia CCR va putea afecta nu doar structurile de conducere ale instituțiilor publice, ci și regimul general al dreptului de proprietate în cazul terenurilor implicate în activitățile miniere. Această situație subliniază complexitatea interacțiunilor dintre legislația națională și principii constituționale fundamentale, fiind un exemplu clar al provocărilor cu care se confruntă sistemul juridic românesc.
