Prognoza economică pentru România în 2025: creștere, inflație și măsuri fiscale
ECONOMIE. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat estimările pentru economia României în 2025, indicând o creștere economică de 2,5%, cu un PIB nominal care va atinge valoarea de 1.912 miliarde lei. Aceste proiecții sunt fundamentale pentru elaborarea bugetului și a eventualelor rectificări financiare.
Un aspect important al prognozei se referă la deficitul comercial, care este estimat să crească de la 33,4 miliarde euro în 2024 la 35,9 miliarde euro în 2025. Aceasta sugerează o continuare a provocărilor în balanța comercială, în ciuda creșterii economice prognozate.
În privința inflației, CNSP preconizează o ușoară încetinire, dar este de așteptat ca aceasta să rămână peste 5% în 2024, din cauza presiunilor încă ridicate pe prețurile de bază. Inflația ar putea atinge 3,8% la sfârșitul anului 2025, ușor peste prognozele BNR, care se situează la 3,5%. De asemenea, cursul de schimb mediu estimat pentru 2025 se așteaptă să fie de 5,01 lei/euro.
Pe piața muncii, CNSP preconizează o creștere a numărului mediu de salariați de la 5,412 milioane în 2024 la 5,475 milioane în 2025. Câștigul salarial mediu net ar putea crește, de asemenea, la 5.355 lei/lună, comparativ cu 5.047 lei/lună în anul precedent.
Cu toate acestea, analiștii sunt mai pesimiști cu privire la aceste estimări, considerând că există riscuri semnificative de a subestima creșterea economică. Ciprian Dascălu, economist-șef pentru România al Erste, a menționat că incertitudinile se mențin ridicate, mai ales în contextul posibilelor măsuri fiscale care ar putea fi implementate în 2025 pentru a aborda deficitul bugetar. El a subliniat că riscurile sunt orientate mai mult către o scădere în comparație cu prognoza de +2,8%.
Guvernul român s-a angajat la Bruxelles, prin Planul Bugetar Structural Național pe Termen Mediu, să crească veniturile cu 1,1% din PIB în 2025. Printre măsurile fiscale propuse se numără eliminarea treptată a facilităților fiscale din construcții, sector în care angajații beneficiază în prezent de scutiri la impozitul pe venit. De asemenea, se preconizează introducerea unei majorări a impozitelor pe proprietate, prin proiectul e-Proprietatea, care va intra în vigoare în 2026.
Pe lângă acestea, autoritățile române discută cu reprezentanții Comisiei Europene despre reducerea pragului pentru microîntreprinderi, o măsură care încă nu are un termen clar de implementare.
În concluzie, economia României se află într-un moment de tranziție, cu perspective de creștere moderate și provocări fiscale semnificative. Măsurile adoptate în anul următor vor juca un rol crucial în conturarea viitorului economic al țării.
