Rata creditelor neperformante se menține stabilă
FINANȚE. Conform datelor centralizate de Banca Națională a României (BNR), rata creditelor neperformante a fost de 2,37% în decembrie 2023, indicând o stabilitate relativă în sectorul bancar. La sfârșitul anului trecut, România avea 32 de instituții de credit, incluzând opt sucursale ale băncilor străine. Activele totale ale acestora s-au ridicat la 881,7 miliarde lei, în creștere cu 38,5 miliarde lei comparativ cu septembrie 2024 și cu 78,4 miliarde lei față de finele lui 2023.
În structura activelor, instituțiile cu capital privat au deținut 85,7% din total, în timp ce activele instituțiilor cu capital străin au reprezentat 62,5%. De asemenea, indicatorul de solvabilitate a fost de 23,66% în decembrie 2024, în scădere ușoară față de 24,95% în septembrie, dar similar cu 23,6% înregistrat la finele anului anterior.
În ciuda rezultatelor pozitive raportate, membrii Consiliului BNR au subliniat riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului, făcând referire la deficitele gemene și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală. Aceste declarații au fost incluse în minutasă a ședinței de politică monetară, unde BNR a decis păstrarea neschimbată a dobânzii cheie la 6,5%.
Referitor la evoluțiile pe termen scurt, membrii Consiliului au reafirmat perspectiva descreșterii ratei anuale a inflației în primele trei luni ale anului 2025, însă cu o traiectorie mai înaltă comparativ cu prognoza pe termen mediu din noiembrie 2024. Se estimează o creștere temporară a inflației în trimestrul II 2025, urmată de o scădere graduală până la 3,5% în decembrie 2025, și 3,3% în septembrie 2026.
Această descreștere anticipată va fi influențată de factori pe partea ofertei, în principal prin efecte de bază la subcomponentele non-alimentare ale inflației de bază și în segmentul combustibililor. În discuțiile referitoare la poziția ciclică a economiei, s-a observat o creștere moderată a economiei în trimestrele IV 2024 și I 2025, cu un suport semnificativ din partea consumului privat, în timp ce formarea brută de capital fix ar putea înregistra un aport negativ, în special în sectorul construcțiilor.
Totuși, membrii Consiliului au evidențiat numeroase incertitudini și riscuri asociate previziunilor economice, subliniind importanța conducerii viitoare a politicii fiscale. Vorbind despre pachetul de măsuri fiscal-bugetare recent aprobat, aceștia au menționat că implementarea acestuia este în conformitate cu Planul bugetar-structural național convenit cu Comisia Europeană, în contextul unui nou cadru de guvernanță economică al Uniunii Europene.
Pe fondul acestor evaluări, este evident că România navighează printr-o perioadă de provocări economice, iar evoluțiile ulterioare vor depinde de gestionarea eficientă a riscurilor și de adaptabilitatea politicilor economice la circumstanțele interne și internaționale.
