Reforma fiscală în România: analiza alternativei impozitului progresiv

IMPOZIT. Într-o conferință organizată recent de PwC România, secretarul de stat din Ministerul Finanțelor a oferit detalii despre analiza continuă a reformei fiscale asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Deși ocupa această poziție de peste un an, el a subliniat că astfel de analize sunt un proces constant și nu se finalizează niciodată complet, având loc în mod continuu.

Componentele reformei fiscale
Reforma fiscală, conform secretarului de stat, are două componente principale:

Eliminarea distorsiunilor fiscale: Scopul este de a crea un cadru fiscal mai eficient și echitabil, prin eliminarea facilităților fiscale care generează distorsiuni. Acest proces va conduce la o creștere a veniturilor fiscale și la un mediu concurențial mai echitabil, potrivit secretarului de stat.

Discuția între cota unică și impozitul progresiv: Aceasta este o problemă tehnică și politică. Ministerul Finanțelor analizează mai multe opțiuni, bazându-se pe consultanța oferită de Banca Mondială. În vară, Banca Mondială a publicat un raport cu patru scenarii privind impozitul pe venit, fiecare având implicații diferite pentru sistemul fiscal românesc.

Scenariile propuse de Banca Mondială
Scenariul 1: păstrarea cotelor actuale
Modificări: Eliminarea scutirilor pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice și creșterea indemnizației de bază (deducerii personale).
Impact: Fiscal neutru, deoarece creșterea deducerii este compensată de eliminarea scutirilor.
Scenariul 2: creșterea impozitului pe venit
Modificări: creșterea impozitului pe venit de la 10% la 13% și introducerea unui credit fiscal rambursabil pentru veniturile salariale reduse.
Impact: posibilă creștere a veniturilor bugetare, cu o mai mare susținere pentru veniturile mai mici.
Scenariul 3: introducerea impozitului progresiv cu eliminarea deductibilității CAS
Modificări: eliminarea deductibilității CAS, introducerea a trei cote progresive pentru impozitul pe veniturile din muncă (6% pentru veniturile de până la 80.000 RON/an; 12% pentru veniturile între 80.001 RON/an și 189.000 RON/an; 18% pentru veniturile peste 189.000 RON/an), și introducerea unui credit fiscal rambursabil pentru veniturile salariale reduse.
Impact: o mai mare progresivitate a impozitului, cu un impact variabil asupra veniturilor și bugetului.
Scenariul 4: eliminarea CASS și introducerea impozitului progresiv
Modificări: eliminarea CASS, eliminarea deductibilității CAS, și introducerea a trei cote progresive pentru impozitul pe veniturile din muncă (10% pentru veniturile de până la 42.000 RON/an; 20% pentru veniturile între 42.001 RON/an și 100.000 RON/an; 25% pentru veniturile peste 100.000 RON/an).
Impact: o structură fiscală progresivă mai complexă, cu potențial impact semnificativ asupra veniturilor și cheltuielilor publice.

Rolul Ministerului Finanțelor și decizia politică
Secretarul de stat a menționat că Ministerul Finanțelor va oferi fundamentarea tehnică necesară pentru fiecare opțiune, dar decizia finală va fi una politică. Raportul Băncii Mondiale va servi ca bază pentru luarea unei decizii informate, dar aplicarea acestor reforme va depinde de prioritățile și strategia guvernamentală.

În concluzie, România se află într-un proces complex de reformă fiscală, iar analiza diferitelor scenarii privind impozitul progresiv va influența semnificativ structura fiscală a țării. Reformele propuse vizează creșterea echității și eficienței sistemului fiscal, iar implementarea acestora va necesita un echilibru atent între considerente tehnice și politice.