Restructurarea Parlamentului României

PARLAMENT. O amplă restructurare în Parlamentul României ar fi trebuit să înceapă cu reducerea a 183 de posturi în Senat și 240 în Camera Deputaților. Deși oficialii susțin că această măsură este necesară pentru eficientizarea activității, sindicatele contestă criteriile de selecție și acuză procesele netransparente, care favorizează angajările politice în detrimentul celor realizate pe baza de concurs.

În ciuda anunțului privind „marea restructurare” făcut de Ilie Bolojan în ianuarie, între 23 decembrie 2024 și 12 februarie 2025, au fost angajate 17 persoane în structurile instituției sau la grupurile parlamentare. Aceste angajări au fost făcute fără concurs, dar pe termen determinat, până la încheierea mandatului președintelui Senatului. Dintre acestea, două au fost numite direct de Bolojan în funcții de conducere.

Un nume notabil în această context este Bianca Firezar, care a devenit director al Cancelariei președintelui Senatului odată cu preluarea funcției de către Bolojan. După demisia lui Klaus Iohannis, ea l-a urmat pe Bolojan la Cotroceni, renunțând la postul din Senat. O altă angajare controversată este cea a fostei jurnaliste Dana Păcurar, numită director la grupul de consilieri ai președintelui Senatului, fără concurs, și tot pe o perioadă determinată. Păcurar a fost anterior asociată cu Kensington Communication, o firmă de consultanță politică implicată în campanii pentru PNL, menționată recent într-o anchetă.

Mai mult, grupurile parlamentare AUR, SOS și POT au făcut, de asemenea, angajări fără concurs, pe perioade determinate, fără a oferi transparență asupra procesului. Grupul AUR a adus cinci persoane, inclusiv consilieri, iar grupul POT a angajat un consilier. Singura excepție notabilă a fost ocuparea unui post de șofer prin concurs, în cadrul Serviciului Comunicații și urmărire contracte.

Însă, seria de angajări fără concurs și organizarea netransparentă a restructurării din Senat sunt subiecte sensibile, datoare și secretizării listei posturilor afectate, care este accesibilă doar membrilor Biroului Permanent.

Sindicatele din Senat au contestat procesul de restructurare, argumentând că acesta nu este bazat pe o analiză clară a nevoilor instituției. Sindicatele au atacat în instanță decizia de reducere a numărului de posturi. Dacă instanța decide în favoarea lor, restructurarea ar putea fi suspendată.

În Camera Deputaților, situația este la fel de neclară. Instituția a comunicat angajarea a 113 persoane, majoritatea în structurile politice, dar nu a oferit detalii despre durata contractelor sau departamentele în care au fost repartizate. Referitor la angajările pe bază de concurs, Camera Deputaților a anunțat că 10 persoane au fost angajate prin examene, iar alte 5 au fost detașate din alte instituții. Totuși, sindicatul din Cameră reclamă că evaluarea angajaților va fi efectuată de directori numiți politic, în loc de structuri independente.

În prezent, majoritatea funcțiilor de conducere din Camera Deputaților sunt ocupate de persoane susținute politic de PSD și PNL, inclusiv secretarii generali adjuncți, Ioana Bran (PSD) și George Dumitrică (PNL).

În concluzie, procesul de restructurare din Parlamentul României stârnește controverse și temeri privind transparența și corectitudinea angajărilor, punând în evidență nevoia de reforme reale în instituțiile statului și de asigurare a unei funcționări eficiente, bazate pe principii de meritocrație.