România a dejucat o operațiune de sabotaj coordonată din Rusia. Ținte militare strategice, urmărite pe teritoriul țării
APĂRARE. Serviciul Român de Informații a anunțat dejucarea unei operațiuni de sabotaj coordonate din Rusia, în urma unei investigații desfășurate în cooperare internațională. Cazul readuce în atenție riscurile de securitate cu care se confruntă România într-o perioadă în care războiul din Ucraina continuă la granița țării.
În centrul investigației s-a aflat un cetățean rus stabilit în România, aflat în atenția autorităților încă din luna februarie.
Ancheta a indicat că acesta ar fi primit instrucțiuni prin intermediul unei alte persoane pentru a obține imagini și informații despre obiective militare strategice de pe teritoriul României.
Printre țintele urmărite s-ar fi aflat inclusiv aeronave cargo ucrainene Antonov, ceea ce oferă o dimensiune suplimentară cazului. România a devenit, după declanșarea războiului din Ucraina, unul dintre principalele state de pe flancul estic al NATO și un important punct logistic în regiunea Mării Negre.
Operațiunea descoperită în România se înscrie într-un context european mai larg. Mai multe state care sprijină Ucraina au raportat în ultimii ani tentative de sabotaj, atacuri informatice, operațiuni de influență și activități de spionaj atribuite unor structuri sau persoane aflate în legătură cu Rusia.
O metodă remarcată de serviciile europene este recrutarea unor persoane fără pregătire specială, uneori din categorii vulnerabile, care primesc sarcini punctuale în schimbul unor sume de bani. Tocmai caracterul aparent banal al unor asemenea activități poate face identificarea lor mai dificilă.
Rusia a respins în mod repetat acuzațiile occidentale privind implicarea în acțiuni de sabotaj pe teritoriul statelor europene.
Pentru România, cazul are însă o semnificație aparte. Frontiera cu Ucraina, infrastructura militară aliată și poziția strategică la Marea Neagră transformă țara într-o zonă importantă pentru securitatea întregului flanc estic al NATO. Iar amenințările moderne nu mai încep neapărat cu un soldat sau cu o armă, ci uneori cu o fotografie făcută aparent întâmplător într-un loc în care nu ar trebui făcută.
