România a rămas temporar fără energie nucleară. Ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite din cauza debitului scăzut al Dunării
ENERGIE. România a rămas temporar fără producție de energie nucleară după ce Unitatea 2 de la Cernavodă a fost oprită controlat, pe fondul scăderii semnificative a debitului Dunării. Unitatea 1 era deja oprită din 28 iulie, astfel că, în acest moment, niciunul dintre cele două reactoare ale centralei nu mai produce energie pentru Sistemul Energetic Național.
Cele două reactoare de la Cernavodă au câte aproximativ 700 MW, iar împreună asigură în condiții normale o parte importantă din producția de electricitate a României. Potrivit informațiilor prezentate de autorități, pierderea temporară a Unității 2 înseamnă un deficit de aproximativ 680–700 MW, care trebuie compensat din alte surse.
Dunărea, la un debit mult sub media lunii august
Decizia de oprire a Unității 2 a fost determinată de nivelul scăzut al Dunării, apa fluviului fiind necesară pentru funcționarea sistemelor de răcire ale centralei.
Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul Dunării la intrarea în țară, în zona Baziaș, se situează în jurul valorii de 1.350–1.400 metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală pentru luna august, de aproximativ 3.900 metri cubi pe secundă.
Nuclearelectrica precizează că oprirea controlată se realizează cu respectarea procedurilor de siguranță și că menținerea celor două unități în stare oprită sigură nu afectează securitatea nucleară, personalul, mediul sau populația.
De unde va veni energia României?
Oprirea reactoarelor pune presiune pe sistemul energetic, în special în orele de seară, când consumul crește, iar producția fotovoltaică scade.
Autoritățile susțin însă că există suficiente resurse pentru acoperirea necesarului. Printre acestea se numără energia eoliană, producția hidro, grupul energetic Rovinari 4 și importurile de electricitate.
România dispune, de asemenea, de o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 MW, ceea ce permite suplimentarea necesarului prin importuri atunci când situația o impune.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a precizat că producția pierdută prin oprirea Unității 2 va fi compensată în principal prin importuri, dar și prin energia eoliană și hidro.
Nu sunt anunțate probleme pentru consumatori
Autoritățile dau asigurări că, cel puțin în perioada imediat următoare, nu sunt anticipate limitări ale consumului și nici deconectări ale consumatorilor.
În același timp, Ministerul Energiei recomandă populației să consume responsabil energia, în special în intervalul 19:00–23:00, când presiunea asupra sistemului energetic este mai mare.
Datele Transelectrica indicau joi dimineață, la ora 8:11, un consum de aproximativ 5.800 MW, în timp ce producția internă era de circa 5.860 MW. În acel moment, energia hidro reprezenta 28% din producție, hidrocarburile 22%, iar energia nucleară – înainte de oprirea completă a celor două unități – aproximativ 10,3%.
Când vor fi repornite reactoarele?
Repunerea în funcțiune a unităților de la Cernavodă depinde de evoluția nivelului Dunării și de condițiile de siguranță. Specialiștii centralei vor decide reconectarea reactoarelor în funcție de prognozele hidrologice și de respectarea tuturor marjelor de securitate.
Situația de la Cernavodă arată cât de importantă este apa pentru funcționarea infrastructurii energetice a României. Într-o perioadă marcată de temperaturi ridicate și secetă, nivelul Dunării devine astfel un factor care poate influența direct producția de electricitate.
Pentru moment, autoritățile transmit că sistemul energetic poate acoperi necesarul de consum, însă evoluția debitului Dunării și producția celorlalte surse de energie vor fi urmărite îndeaproape în următoarele zile.
