România adoptă un nou regulament pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de epidemii

SĂNĂTATE. România a adoptat un nou regulament care vizează gestionarea situațiilor de urgență generate de epidemii și a riscurilor asociate acestora. Acest regulament, aprobat prin ordinul ministrului Sănătății nr. 3.643/2024 și publicat recent în Monitorul Oficial, stabilește cadrul de acțiune pentru Ministerul Sănătății și alte instituții implicate în gestionarea riscurilor epidemiologice.

Responsabilități și coordonare
Conform noului regulament, Ministerul Sănătății este autoritatea principală responsabilă pentru managementul riscurilor generate de epidemii. Ministerul Afacerilor Interne va juca un rol secundar în acest proces. Coordonarea răspunsului la riscurile de epidemie va fi asigurată de Centrul Operativ pentru Situații de Urgență al Ministerului Sănătății (COSU-MS).

Criterii pentru declararea epidemiei
Regulamentul detaliază criteriile în baza cărora se declară o epidemie, incluzând:

Notificarea de către un județ afectat a unui eveniment ce depășește capacitatea locală de gestionare.
Extinderea ariei geografice sau a numărului populației afectate.
Apariția unei boli transmisibile severe, autohtone sau de import.
Creșterea severității evenimentului sau a interesului public și mediatic.
Necesitatea de măsuri sporite la nivel național.
Declarația unei urgențe de sănătate publică de importanță internațională (USPII) de către OMS, cu posibile implicații pentru România.

Amenințări și obiective
Regulamentul subliniază principalele amenințări în cazul unei epidemii, precum afectarea sănătății unui număr mare de persoane, în special din categoriile vulnerabile, și apariția unui număr mare de decese într-un timp scurt, ceea ce poate suprasolicita sistemul medical.

Obiectivele gestionării riscului de epidemii includ:

Mecanisme de comandă și coordonare: Stabilirea unui mecanism clar pentru răspunsul la epidemii și evenimente epidemiologice.
Atribuțiile structurilor operative: Definirea rolurilor și responsabilităților structurilor Ministerului Sănătății implicate în restabilirea stării de normalitate.
Colaborare cu structurile de sprijin: Stabilirea atribuțiilor pentru structurile care asigură funcții de sprijin în timpul unei epidemii.
Context operațional: Descrierea contextului operațional al instituțiilor implicate la nivel local, județean și național.
Pregătirea personalului: Pregătirea personalului și entităților participante la gestionarea riscurilor conform atribuțiilor stabilite.
Capacitate optimă de intervenție: Asigurarea unei capacități optime de acțiune și intervenție pentru gestionarea situațiilor de urgență.
Modul de acțiune: Stabilirea modului de acțiune pentru structurile implicate, inclusiv prevenirea, pregătirea, răspunsul, investigarea și refacerea post-eveniment.
Măsuri medicale și nonmedicale: Descrierea măsurilor ce pot fi luate de sistemul de sănătate și alte autorități în anticiparea sau în timpul unei epidemii.

Adoptarea acestui nou regulament reprezintă un pas important în îmbunătățirea capacității României de a răspunde eficient la epidemii și de a proteja sănătatea publică. Cu o coordonare clară între instituții și o pregătire adecvată, România este mai bine echipată pentru a face față provocărilor epidemiologice viitoare.