România ar putea avea doar 12 județe: proiectul de reorganizare administrativă ajunge în Parlament
REORGANIZARE TERITORIALĂ. România ar putea intra într-o nouă eră de reformă administrativă, dacă proiectul legislativ recent depus la Parlament va fi aprobat. Într-o inițiativă surprinzătoare, deputatul Tudor Benga a prezentat o propunere care prevede o reorganizare semnificativă a structurii administrative a țării. Conform proiectului, România ar urma să fie împărțită în doar 12 județe, în loc de cele 41 existente plus municipiul București.
Propunerea de reformă administrativ-teritorială a fost inspirată de studiile și recomandările Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), care au subliniat necesitatea unei mai bune gestionări a resurselor și unei eficientizări a administrației publice. Potrivit deputatului Benga, reforma nu se limitează doar la comasarea județelor, ci include și stabilirea unor praguri de populație pentru orașe și comune. Astfel, orașele vor trebui să aibă cel puțin 10.000 de locuitori, iar comunele cel puțin 5.000 de locuitori.
„Am introdus azi în circuitul legislativ un proiect de lege vizând reforma administrativ-teritorială, cu trei puncte centrale: comasarea județelor, pragurile minime de populație ale comunelor și orașelor, și accesul la servicii publice în localitățile unde primăriile ar fi comasate”, a declarat Tudor Benga. Deputatul a subliniat că reforma se bazează pe nevoia de a reduce fragmentarea administrativă, ceea ce ar conduce la o mai bună eficiență în utilizarea fondurilor europene și la furnizarea de servicii publice de calitate.
Benga a recunoscut că subiectul reorganizării administrative este unul extrem de sensibil și a fost evitat de mulți politicieni din cauza riscurilor politice și a posibilelor pierderi de influență. Totuși, el consideră că reforma este esențială pentru dezvoltarea țării și pentru reducerea risipelor bugetare. Proiectul propus ar urma să integreze cele zece mari regiuni istorice ale României, ținând cont de identitățile tradiționale și de fluxurile economice și logistice actuale.
Criticii reformei susțin că schimbările ar putea avea un impact major asupra administrației locale și asupra modului în care sunt gestionate resursele și serviciile publice. Cu toate acestea, Benga este optimist că reforma va aduce beneficii pe termen lung, inclusiv o mai bună autosustenabilitate a localităților și o mai mare transparență în gestionarea resurselor.
Proiectul legislativ urmează acum să fie dezbătut în Parlament, iar opiniile diverșilor actori politici și instituționali vor influența în mod decisiv viitorul acestei reforme administrative. Dacă va fi adoptată, această reformă va marca una dintre cele mai semnificative schimbări în structura administrativă a României din ultimele decenii.
