România are de plătit dobânzi estimate la 3% din PIB. Avertismentul viceguvernatorului BNR despre costul datoriei
FINANCIAR. Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la aproximativ 3% din produsul intern brut, a atras atenția viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu. El a subliniat că această sumă este mai mare decât nivelul deficitului la care România își propune să ajungă, readucând în discuție costul finanțării statului.
Când statul cheltuiește mai mult decât încasează, diferența este acoperită prin împrumuturi. Împrumuturile vechi și cele noi au un cost: dobânzile. Dacă acest cost crește, o parte tot mai mare din banii publici este folosită pentru plata datoriei, ceea ce îngustează spațiul disponibil pentru alte cheltuieli și investiții.
Declarația lui Cosmin Marinescu arată dimensiunea problemei în bugetul actual. Comparația cu deficitul vizat este un semnal privind efortul necesar pentru a stabiliza finanțele publice. Ea nu înseamnă că dobânzile reprezintă întregul deficit și nici că statul ar putea elimina imediat aceste plăți; este vorba despre obligații aferente datoriei contractate în timp.
Pentru investitori, costul finanțării este un indicator important al încrederii în capacitatea statului de a-și gestiona bugetul. Pentru populație, efectul este mai puțin vizibil de la o zi la alta, dar se simte în discuțiile despre taxe, investiții publice și prioritățile viitoarelor bugete.
Înaintea construcției bugetului pe 2027, cifrele obligă viitorul guvern și Parlamentul la alegeri concrete: cum sunt ținute sub control cheltuielile, cum sunt încasate veniturile și ce investiții pot fi susținute fără a crește în continuare presiunea datoriei. Aceasta este explicația pentru care o discuție despre dobânzi privește, în cele din urmă, mult mai mult decât piața financiară.
