România are suficiente gaze pentru consumul intern, în ciuda tensiunilor din Orientul Mijlociu
ENERGIE. România nu se confruntă cu probleme în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale, iar consumul intern este acoperit integral din producția internă și din depozitele de înmagazinare existente. Asigurările vin din partea directorului general al Transgaz, Ion Sterian, care a declarat că tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și conflictul din Iran nu afectează fluxurile de gaze sau capacitatea României de a-și asigura necesarul energetic.
Potrivit acestuia, consumul național de gaze a scăzut în această perioadă sub pragul de 40 de milioane de metri cubi pe zi, situându-se în jurul valorii de 39–40 milioane mc/zi. Scăderea este explicată în principal prin temperaturile mai ridicate din ultimele zile, care au redus cererea de energie pentru încălzire. Nivelul actual al consumului este acoperit integral din producția internă și din gazele extrase din depozitele subterane.
Situația confirmă importanța infrastructurii de stocare, care oferă României capacitatea de a face față cererii indiferent de contextul geopolitic internațional. Chiar și în perioadele de ger din timpul iernii, când consumul a fost mai ridicat, sistemul energetic a funcționat fără dificultăți. În acele momente, extracțiile din depozite au ajuns la aproximativ 25–30 milioane de metri cubi pe zi, în timp ce în prezent nivelul extracției este de aproximativ 17,5 milioane mc/zi.
La acest moment, depozitele subterane de gaze ale României conțin aproximativ un miliard de metri cubi de gaze, reprezentând în jur de 33% din capacitatea totală de stocare a țării. Având în vedere că sezonul oficial de extracție se încheie la 31 martie, iar temperaturile sunt în creștere, rezervele existente sunt considerate confortabile. Specialiștii apreciază că iarna din acest an a fost una normală, comparabilă cu cele din urmă cu cinci până la șapte ani.
Un alt element important evidențiat de directorul Transgaz este poziția României în cadrul Uniunii Europene. Țara noastră este în prezent cel mai mare producător de gaze naturale din UE, asigurând aproximativ 35% din producția totală la nivel european. Această poziție ar putea deveni și mai puternică în anii următori.
Un rol esențial în acest sens îl va avea proiectul offshore Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom, în calitate de operator, împreună cu Romgaz. Investiția este estimată la aproximativ patru miliarde de euro, iar producția ar urma să înceapă în 2027. La capacitate maximă, proiectul ar putea duce la dublarea producției interne de gaze naturale, consolidând semnificativ securitatea energetică a României.
În ceea ce privește tranzitul gazelor prin Coridorul Vertical, acesta se desfășoară în condiții normale. România continuă să asigure fluxurile de transport din sud către Ucraina, Republica Moldova și Europa Centrală fără perturbări, iar tensiunile din Orientul Mijlociu sau eventualele riscuri legate de Strâmtoarea Ormuz nu au afectat infrastructura regională de transport.
Totuși, conflictul din Iran a avut un impact asupra piețelor energetice, reflectat în creșterea cotațiilor pe bursele regionale de gaze. Între 27 februarie și 2 martie 2026 s-au înregistrat majorări semnificative ale prețurilor: bursa ENEX din Grecia a consemnat o creștere de aproximativ 18%, Balkan Gas din Bulgaria aproximativ 30%, CEEGEX din Ungaria peste 33%, iar CEGH din Austria peste 31%. Pe Bursa Română de Mărfuri, creșterea a fost de aproximativ 37%.
Pentru data de 3 martie, comparativ cu 27 februarie, unele piețe au înregistrat creșteri și mai accentuate. La hub-ul CEGH din Austria cotațiile au urcat cu aproximativ 57,5%, iar pe Bursa Română de Mărfuri cu aproximativ 51,7%. Chiar și în acest context, autoritățile subliniază că aprovizionarea fizică a României nu este afectată, iar sistemul energetic funcționează în parametri normali.
