România caută soluții pentru viitor: apel la o strategie națională împotriva declinului demografic
SOCIETATE. România se confruntă cu una dintre cele mai importante provocări ale următoarelor decenii: scăderea populației și îmbătrânirea accelerată a societății. Tema a fost adusă în prim-plan în cadrul conferinței internaționale „Health at a Crossroads: Active Aging, Prevention & Demographic Resilience”, desfășurată la Parlamentul European, unde specialiști, reprezentanți ai instituțiilor europene și experți din domeniul sănătății au subliniat necesitatea unor măsuri rapide și coordonate pentru a răspunde schimbărilor demografice.
În acest context, Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă a anunțat inițierea demersurilor pentru constituirea Grupului de Lucru pentru Pactul Național pentru Demografie și Îmbătrânire Activă. Scopul acestuia este de a reuni autorități, experți, organizații neguvernamentale, reprezentanți ai mediului academic și ai sectorului privat pentru elaborarea unei strategii pe termen lung care să răspundă provocărilor demografice cu care se confruntă România.
Datele prezentate în cadrul conferinței arată că țara noastră se află printre statele europene cele mai afectate de schimbările demografice. În ultimele două decenii, populația României a înregistrat o diminuare semnificativă, în timp ce vârsta medie a populației a crescut într-un ritm accelerat. În prezent, aproximativ o cincime dintre români au peste 65 de ani, iar tendința este una de creștere constantă.
Specialiștii atrag atenția că fenomenul nu reprezintă doar o problemă statistică, ci una cu implicații economice și sociale majore. O populație activă mai redusă înseamnă presiuni suplimentare asupra sistemelor de sănătate, pensii și protecție socială, dar și dificultăți pentru piața muncii și pentru dezvoltarea economică pe termen lung.
Potrivit organizatorilor, soluțiile nu se rezumă doar la stimularea natalității sau la măsuri dedicate persoanelor vârstnice. Este nevoie de o abordare complexă, care să includă sănătatea publică, educația, piața muncii, condițiile de locuire și consolidarea legăturilor dintre generații.
Printre propunerile discutate se numără extinderea accesului la tratamente pentru infertilitate și servicii de sănătate reproductivă, dezvoltarea programelor de prevenție și screening medical, susținerea persoanelor de peste 55 de ani pentru a rămâne active pe piața muncii, combaterea izolării sociale și crearea unor comunități mai prietenoase pentru seniori.
De asemenea, experții consideră necesară elaborarea unei Strategii Naționale pentru Longevitate și Îmbătrânire Activă, care să fie armonizată cu obiectivele europene și să ofere un cadru coerent pentru politicile publice din următoarele decenii.
Concluziile reuniunii de la Bruxelles vor reprezenta punctul de plecare pentru consultările care urmează să fie organizate în România. Inițiatorii proiectului susțin că doar prin colaborarea dintre instituții, specialiști și societatea civilă pot fi identificate soluții eficiente pentru a transforma provocările demografice în oportunități de dezvoltare și adaptare.
Într-o Europă care îmbătrânește rapid, România are șansa de a construi din timp politici care să încurajeze sănătatea, participarea activă și solidaritatea între generații, astfel încât schimbările demografice să fie gestionate eficient și sustenabil pe termen lung.
