România, în centrul competiției globale pentru controlul inteligenței artificiale: zăcămintele de grafit devin resursă strategică majoră

RESURSE NATURALE. România intră oficial pe harta mondială a materialelor critice pentru tehnologiile viitorului. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat miercuri că România este una dintre foarte puținele țări europene care deține zăcăminte de grafit – mineralul din care se obține grafenul, considerat un element-cheie în cursa globală pentru dezvoltarea și controlul inteligenței artificiale.
Declarațiile vin într-un moment în care competiția pentru resurse strategice devine la fel de importantă precum competiția pentru inovație. Iar grafitul – și, mai ales, grafenul – sunt esențiale în procesarea datelor, supercomputing, dezvoltarea semiconductorilor și a bateriilor de nouă generație.
„Grafitul este elementul în jurul căruia se desfășoară lupta pe controlul AI”
„Vor exista investiții în grafit, pentru că este elementul în jurul căruia se desfășoară lupta pe controlul inteligenței artificiale. Este un subiect de interes major pentru tot Globul”, a declarat ministrul Miruță.
Europa are doar două zone cu zăcăminte relevante de grafit, iar una dintre acestea se află în România. Pentru un continent dependent în proporție covârșitoare de importuri, mai ales din China, această resursă este considerată critică.
Grafenul – obiectivul strategic
Grafenul, materialul obținut prin exfolierea grafitului, este considerat cel mai promițător material al secolului XXI:
de 200 de ori mai rezistent decât oțelul,
extrem de ușor,
conduce electricitatea mai bine decât cuprul,
permite dezvoltarea de procesoare ultrarapide și baterii cu eficiență uriașă.
„Limita controlului asupra AI nu este la bani, ci la materia primă, care se numește grafen și care se obține prin exfolierea grafitului”, a explicat ministrul Economiei.
România are zăcămintele. Ce nu are? Tehnologia.
În timp ce România deține resursa brută, procesul tehnologic de transformare a grafitului în grafen este unul dintre cele mai sofisticate din lume.
„Procesul de exfoliere a grafitului nu este unul suveranist, este unul cu tehnologie de ultimă generație, pe care România nu o are și pe care aproape nimeni nu o are în lumea asta”, a precizat Miruță.
Țările sau companiile care dețin tehnologia sunt interesate să o valorifice scump, însă multe dintre ele nu au acces direct la resurse. România, în schimb, se află în situația inversă: are resursa, dar nu și tehnologia.
De aici și necesitatea unei colaborări internaționale strategice.
Statul român păstrează licența. Investitorii trebuie să vină cu tehnologia
Ministrul Economiei a anunțat că licența de exploatare a grafitului a fost atribuită unei companii a statului român, nu unui operator privat. Urmează atragerea de investitori care pot aduce tehnologia necesară.
„Analizăm toate condițiile comerciale, astfel încât să fructificăm la prețul corect acest mineral. Cei care au tehnologia nu au mineralul. Noi avem mineralul, dar nu avem tehnologia. Undeva trebuie să ne întâlnim la mijloc”, a explicat ministrul.
Două etape de dezvoltare: baterii acum, grafen mai târziu
Miruță a detaliat și direcțiile de valorificare:
Faza 1: producția de grafit pentru baterii – un proces pe care România îl poate realiza cu tehnologiile existente, fiind o oportunitate directă pentru industria auto și pentru proiectele de baterii electrice.
Faza 2: exfolierea grafitului pentru obținerea grafenului – o etapă pentru care România nu are încă infrastructura tehnologică.
„Pentru asta discut cu toate entitățile, pentru a colecta variantele și a o alege pe cea mai bună”, a spus Miruță.
O șansă geopolitică rară
În contextul în care UE încearcă să-și reducă dependența de China pentru materialele critice, România se află într-o poziție strategică. Zăcămintele de grafit pot transforma țara într-un jucător esențial pe lanțurile europene de aprovizionare, atât pentru industria energetică, cât și pentru cea de inteligență artificială și microelectronică.
Dacă aceste resurse vor fi exploatate responsabil și inteligent, România ar putea deveni punct nodal în industria materialelor avansate — unul dintre cele mai valoroase sectoare ale următoarelor decenii.
Grafitul românesc ar putea deveni una dintre cele mai importante resurse ale Europei în dezvoltarea AI. Miza este uriașă: nu doar economică, ci strategică. Urmează ca România să decidă cu cine intră în parteneriat și cum își valorifică avantajul unic pe care îl are în această competiție globală.




