România își valorifică potențialul migrator pentru a contracara deficitul de forță de muncă și a asigura dezvoltarea sustenabilă

DEZVOLTARE. România se confruntă cu un deficit persistent de forță de muncă, o problemă mai severă decât media Uniunii Europene, aflată în plină atenție în ultimele analize ale Băncii Naționale a României (BNR). Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, a evidențiat într-un raport recent că această situație afectează atât ocupațiile cu competențe elementare, cât și domenii de top, precum IT&C, inginerie, științe și sănătate.

Cauzele și impactul deficitului de forță de muncă
Potrivit lui Popa, fenomenul este vizibil atât în sondaje, cât și în indicatorii pieței muncii, unde 40% dintre companii consideră lipsa personalului calificat o problemă urgentă. Mai mult, piața muncii românească se află într-o situație paradoxală: pe de o parte, există un deficit de forță de muncă, iar pe de altă parte, România dispune de rezerve importante, precum rate foarte scăzute de participare a forței de muncă, mai ales în rândul tinerilor, femeilor și minorității rome. În plus, aproape 20% din populație avea peste 65 de ani în 2024, iar populația totală se prevede să scadă cu aproape 10% până în 2035, influențată de îmbătrânire și declin demografic.

Migrația și re-exportul de forță de muncă
Un alt aspect important este migrația, care în ultimii ani a avut un impact major. În perioada 2013-2022, România a înregistrat o migrație net negativă, cu peste 200.000 de români expatriate anual. Însă, în 2022-2023, situația s-a îmbunătățit ușor, fiind înregistrată o migrație net pozitivă: aproape 324.000 de imigranți sosiseră în țară în 2023, majoritatea provenind din țări precum Nepal, Sri Lanka și Vietnam, precum și din Ucraina, în timp ce emigrează în special lucrătorii calificați.

Cristian Popa menționează că această reevaluare a fluxurilor migratorii reprezintă o corecție de piață: migrația net pozitivă apare atunci când cererea de muncă crește, fiind însoțită de salarii și condiții atractive, și poate fi utilizată ca soluție temporară, dar trebuie să fie completată de politici care să rețină muncitorii calificați pe termen lung.

Soluții pe termen lung și politici recomandate
BNR subliniază că, pentru a rezolva pe termen lung această criză a forței de muncă, România trebuie să implementeze politici active în plan social și educațional. Acestea vizează în special îmbunătățirea calității sistemului de învățământ, dezvoltarea abilităților tinerilor și promovarea îmbătrânirii active, precum și facilitarea migrației controlate de lucrători internaționali.

De asemenea, Comisia Europeană a recomandat, în ultimul său raport, patru piloni pentru gestionarea crizei demografice: echilibrarea între viața personală și cea profesională, valorificarea potențialului tinerilor, promovarea activității în rândul populației în vârstă și gestionarea migrației, inclusiv atragerea lucrătorilor non-UE și crearea de condiții favorabile pentru aceștia.

Reacția politică și dezbaterile publice
Reacția recentă a faptului că un politician precum Dan Tănasă, deputat AUR, îndeamnă românii să refuze comenzile livrate de curierii din Asia și Africa, reflectă dezbaterea mai largă despre efectele migrației asupra economiei și societății. În timp ce unii analizează beneficiile forței de muncă provenite din migrație, alții manifestă reticență față de influxul de muncitori necalificați, accentuând nevoia de politici coerente și de susținere pentru reintegrarea și dezvoltarea forței de muncă autohtone.