România obține aprobarea pentru versiunea revizuită a PNRR: peste 10 miliarde de euro vor intra în economie până la finalul lui 2026

PNNR. România a primit aprobarea oficială pentru versiunea revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență, în urma reuniunii Consiliului ECOFIN de la Bruxelles. Decizia marchează finalul unui proces complex de negocieri tehnice și politice cu instituțiile europene, gestionat consecutiv de ultimele trei guverne. Noul PNRR simplificat are ca obiectiv reducerea presiunii asupra bugetului de stat, îmbunătățirea implementării reformelor și accelerarea investițiilor critice pentru dezvoltarea țării.

Un PNRR simplificat, cu mai puține jaloane și o componentă mai mare de granturi

Versiunea revizuită a PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde euro sunt granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi. Noul format reduce numărul jaloanelor și țintelor de la 518 la 390, fără a diminua însă amploarea reformelor asumate.

Ajustările esențiale aduse planului includ:

eliminarea investițiilor cu risc ridicat de neimplementare,

trecerea unor proiecte de la împrumuturi la granturi,

introducerea unor investiții noi cu impact economic și social: capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, achiziția de ambulanțe pentru DSU, investiții în infrastructură critică.

Unul dintre cele mai importante câștiguri a fost transferul finanțării pentru Autostrada Moldovei în zona de granturi, ceea ce asigură un sprijin financiar nerambursabil pentru finalizarea proiectului până în 2026.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat direcțiile principale ale revizuirii: menținerea reformei ANAF privind gap-ul de TVA, creșterea alocărilor pentru economie și mediul privat și consolidarea Băncii de Dezvoltare și Investiții cu 500 milioane de lei.

România pregătește cererea de plată nr. 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro

După aprobarea ECOFIN, România se află deja în procesul de pregătire a cererii de plată numărul 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, compusă exclusiv din granturi. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat că această cerere include 62 de jaloane, dintre care doar trei necesită ajustări suplimentare, legate de procese legislative și de motivarea Curții Constituționale privind un pachet fiscal.

Planul de lucru prevede ca toate jaloanele și țintele să fie finalizate până la finalul lunii, astfel încât cererea să fie transmisă Comisiei Europene în cel mai scurt timp. Autoritățile estimează că încasarea aferentă ar putea deveni una dintre cele mai rapide din istoria PNRR, după cea legată de prefinanțare.

În paralel, Guvernul pregătește o hotărâre de guvern care să transpună bugetar noul PNRR și urmează să lanseze un tablou de bord public, ce va arăta transparent stadiul fiecărei reforme și investiții.

Dragoș Pîslaru a subliniat ritmul accelerat al implementării: din iunie până în noiembrie, plățile din PNRR au crescut de la 6,2 miliarde la 8,9 miliarde de euro, reprezentând 30% din toate fondurile atrase de România prin PNRR din 2021 până în prezent.

Agenda ECOFIN și poziția României în cadrul negocierilor europene

Pe lângă aprobarea PNRR-urilor revizuite pentru România, Luxemburg, Belgia, Estonia, Croația și Slovacia, reuniunea ECOFIN a abordat teme majore precum:

reforma vamală a Uniunii Europene,

modernizarea Directivei privind impozitarea energiei (ETD),

consolidarea competitivității economiei europene.

Miniștrii de finanțe au ajuns la un acord pentru eliminarea pragului de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale, o măsură susținută ferm de România, deoarece contribuie la reducerea subevaluării bunurilor vândute online și la creșterea veniturilor fiscale.

În privința Directivei privind impozitarea energiei, România a salutat eforturile de a avansa negocierile, în contextul unui dosar complex care trebuie să mențină echilibrul între obiectivele climatice și competitivitatea economică.

Aprobarea PNRR revizuit reprezintă o etapă esențială pentru România: simplificarea, flexibilizarea și reorientarea investițiilor deschid calea unei absorbții mai rapide și mai eficiente a fondurilor europene. Cu peste 10 miliarde de euro așteptate până la finalul lui 2026 și cu trei cereri de plată aflate în pregătire, România are oportunitatea de a accelera reformele și dezvoltarea infrastructurii vitale pentru următorii ani.