România, pe locul 28 în clasamentul global al echilibrului muncă–viață. Între progres și realități dificile

LIFE. Un nou raport internațional privind calitatea vieții scoate în evidență o schimbare de perspectivă tot mai vizibilă la nivel global: pentru tot mai mulți oameni, echilibrul dintre muncă și viața personală devine la fel de important ca nivelul salariului. În acest context, România ocupă locul 28 într-un clasament global care analizează acest echilibru în 60 dintre cele mai mari economii ale lumii.
Poziție de mijloc într-un top dominat de state dezvoltate
Potrivit indicelui Global Life-Work Balance, România se situează într-o zonă intermediară: peste țări precum Statele Unite și Japonia, dar sub majoritatea statelor vest-europene.
În fruntea clasamentului se află Noua Zeelandă, urmată de Irlanda și Belgia — țări care oferă angajaților condiții mai bune în ceea ce privește concediile, accesul la servicii medicale și politicile sociale.
Ce măsoară clasamentul
Indicele ia în calcul mai mulți factori concreți:
- numărul de zile de concediu plătit,
- accesul la servicii medicale,
- nivelul de siguranță,
- salariul minim,
- durata săptămânii de lucru.
Aceste elemente conturează nu doar nivelul de trai, ci și capacitatea unei societăți de a oferi un echilibru real între viața profesională și cea personală.
România: bine pe hârtie, mai slab în practică
Din punct de vedere legislativ, România stă relativ bine: angajații beneficiază de minimum 20 de zile lucrătoare de concediu anual plătit. Cu toate acestea, realitatea din piața muncii arată un alt tablou.
Programul prelungit, orele suplimentare și presiunea economică reduc semnificativ timpul liber efectiv. Datele Eurostatconfirmă această tendință: în 2024, media săptămânii de lucru în Uniunea Europeană a fost de 36 de ore, în timp ce România a ajuns la 38,8 ore, printre cele mai ridicate valori din blocul comunitar.
Echilibrul muncă–viață, nou indicator al dezvoltării
Specialiștii subliniază că echilibrul dintre muncă și viața personală devine un criteriu esențial pentru dezvoltarea unei societăți. Țările care investesc în sănătate, timp liber și protecție socială reușesc să atragă și să păstreze mai ușor forța de muncă.
În acest sens, poziția României reflectă o tranziție: între un model tradițional, în care munca domină viața, și unul modern, în care timpul personal capătă o importanță tot mai mare.
Între două modele de societate
Clasarea pe locul 28 indică faptul că România a făcut progrese, însă mai are pași de făcut pentru a ajunge la standardele țărilor din top. Diferența nu ține doar de legislație, ci și de aplicarea acesteia în practică și de cultura organizațională din mediul de lucru.
Concluzia este clară: în economia actuală, calitatea vieții nu mai este definită doar de venituri, ci și de timpul și libertatea de care oamenii dispun în afara muncii. România rămâne, deocamdată, la intersecția dintre aceste două realități.




