România, pe ultimul loc în UE la numărul persoanelor care lucrează în cultură. Bruxellesul promite un sprijin mai mare pentru sector
CULTURĂ. România are cea mai redusă pondere a persoanelor care lucrează în sectorul cultural din întreaga Uniune Europeană. Doar 1,8% din populația ocupată activează în acest domeniu, față de media europeană de 4,3%, arată datele Eurostat pentru anul 2025.
La nivelul Uniunii Europene, sectorul cultural a asigurat anul trecut locuri de muncă pentru aproximativ 8,9 milioane de persoane. Domeniul cuprinde artiști, actori, muzicieni și dansatori, dar și profesioniști din arhitectură, design, patrimoniu, producție culturală, mass-media și industriile creative.
România se află la o distanță considerabilă de toate celelalte state membre. După țara noastră, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Slovacia, cu 3,3%, și Irlanda, cu 3,4%.
La polul opus se află Țările de Jos, unde 5,7% dintre persoanele ocupate lucrează în cultură. Clasamentul este continuat de Estonia, cu 5,3%, și Malta, cu 5,1%. În 17 dintre cele 27 de state membre, ponderea locurilor de muncă din acest sector este cuprinsă între 4% și 5%.
Datele Eurostat arată că aproape jumătate dintre persoanele care lucrează în cultură, respectiv 48,5%, au vârste cuprinse între 30 și 49 de ani. Distribuția între femei și bărbați este aproape egală: femeile reprezintă 49,6%, iar bărbații 50,4% din total.
Sectorul se remarcă și prin nivelul ridicat de pregătire al profesioniștilor. Aproximativ 61,9% dintre persoanele care lucrează în domeniul cultural au studii superioare, 31,3% au absolvit învățământul secundar superior sau postliceal, iar numai 6,7% au cel mult studii gimnaziale.
Publicarea datelor vine în contextul în care Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană au semnat prima declarație politică interinstituțională dedicată culturii. Documentul, intitulat „Europe for Culture, Culture for Europe”, stabilește angajamentul comun de a proteja, promova și sprijini cultura pe teritoriul Uniunii.
Instituțiile europene își propun să acorde culturii un rol mai important în politicile comunitare și să susțină libertatea artistică, diversitatea culturală și lingvistică, incluziunea și condițiile echitabile de muncă pentru artiști și ceilalți profesioniști din domeniu.
Declarația prevede încurajarea finanțărilor, inovării și dezvoltării capacității sectoarelor culturale și creative. O atenție specială este acordată schimbărilor produse de inteligența artificială și transformarea digitală, dar și protejării profesioniștilor în fața dezinformării, problemelor de sănătate mintală și efectelor schimbărilor climatice.
Documentul are însă caracter politic și nu impune automat obligații legislative statelor membre. Fiecare țară va decide în ce măsură va transpune principiile asumate la nivel european în propriile politici publice, programe de finanțare și sisteme de protecție socială.
Pentru România, datele Eurostat indică un decalaj care nu poate fi redus doar prin declarații europene. Dezvoltarea sectorului cultural va depinde de finanțările acordate, de stabilitatea instituțiilor, de condițiile oferite artiștilor și de capacitatea autorităților naționale de a transforma angajamentele politice în măsuri concrete.
