România, pe ultimul loc în UE la rata locurilor de muncă vacante în 2024
LOCURI DE MUNCĂ. România a înregistrat în 2024 cea mai scăzută rată a locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană, mult sub media blocului comunitar, potrivit datelor publicate de Eurostat și prelucrate de platforma Risco.ro. Cu o rată de doar 0,71%, România se află într-un grup restrâns de doar patru state membre în care acest indicator a fost sub pragul de 1%.
Alături de România, în aceeași categorie se regăsesc Bulgaria, cu o rată de 0,78%, Polonia, cu 0,86%, și Spania, cu 0,90%. Aceste valori sunt semnificativ mai mici decât media Uniunii Europene, care s-a situat în 2024 la 2,40%, evidențiind diferențe majore între piețele muncii din statele membre.
La polul opus, Olanda a înregistrat cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante, de 4,31%, urmată de Belgia, cu 4,27%, și Austria, cu 3,98%. Peste pragul de 3% s-au situat și Cehia (3,27%), Germania (3,21%) și Cipru (3,06%), indicând o cerere ridicată de forță de muncă neacoperită în aceste economii.
Rata locurilor de muncă vacante reflectă cererea de forță de muncă neacoperită, fiind calculată ca raport între numărul posturilor neocupate și numărul total de posturi, atât vacante, cât și ocupate. Indicatorul este utilizat pentru a evalua tensiunile de pe piața muncii și dificultățile de recrutare întâmpinate de angajatori.
În ceea ce privește structura cererii de forță de muncă la nivel european, în 2024 cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante a fost înregistrată în rândul managerilor de vânzări, marketing și dezvoltare, unde procentul a ajuns la 8,4%. Această valoare indică un dezechilibru accentuat între cerere și ofertă pentru acest tip de ocupații. Următoarele poziții au fost ocupate de muncitorii din producție și de lucrătorii de sprijin administrativ, ambele categorii cu o rată de 7,3%, urmați de alți lucrători în vânzări (6,1%) și de profesioniștii asociați din domeniile artistic, cultural și culinar (6%).
Eurostat precizează că aceste date sunt considerate statistici experimentale, întrucât sunt parțial compilate pe baza unei metode inovatoare care utilizează anunțurile de locuri de muncă online. Această abordare poate genera anumite limitări, deoarece nu toate posturile vacante sunt publicate pe internet, în special cele din sectorul public, iar unele anunțuri pot viza mai multe posturi sau pot fi publicate simultan pe mai multe platforme, ducând la posibile suprapuneri.
În acest context, datele trebuie interpretate cu prudență, însă ele conturează o imagine clară a contrastelor existente pe piața muncii din Uniunea Europeană și evidențiază poziția României ca stat cu un nivel foarte scăzut al cererii neacoperite de forță de muncă în anul 2024.
