România primește aproape 1,3 miliarde de euro din PNRR la sfârșitul lunii mai: progrese și provocări în implementarea fondurilor europene
FONDURI EUROPENE. România se află într-un proces activ de implementare și accessare a fondurilor europene în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având în vedere cererea de plată numărul trei, care urmează să fie încasată parțial la sfârșitul lunii mai în valoare de 1,3 miliarde de euro. Aceasta reprezintă o etapă importantă în derularea planului de investiții și reforme menite să stimuleze economiile, să modernizeze infrastructura și să aducă beneficii directe cetățenilor.
Potrivit ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, până în prezent, România a încasat aproximativ 9,2 miliarde de euro din prefinanțare și din cele două cereri de plată deja depuse. În plus, în luna aprilie, au fost depuse aplicații de plată din Politica de Coeziune, ce totalizează 1,8 miliarde de euro, fiind astfel în acord cu obiectivele Planului Național de Redresare și Reziliență. Aceste fonduri sunt destinate în special proiectelor de infrastructură de apă și canalizare, transport, conectivitate și integrarea în rețelele europene, contribuind la creșterea nivelului de trai și la dezvoltarea durabilă a țării.
Un aspect important menționat de oficial este flexibilitatea în gestionarea proiectelor, fiind permisă amânarea unor investiții nefinalizabile până în 2026 pentru a evita penalități și pentru a asigura o implementare eficace a planurilor. Acest lucru evidențiază eforturile guvernului de a maximiza beneficiile și de a respecta calendarul stabilit în cadrul fondurilor europene.
În același timp, Comisia Europeană a evaluat recent progresul României în atingerea jaloanelor prevăzute în PNRR. În prezent, 68 din cele 74 de jaloane și ținte au fost considerate îndeplinite, iar evaluarea preliminară vorbește despre un avans semnificativ în procesul reformelor structurale și investițiilor legate de tranziția verde, digitalizarea, infrastructură și bună guvernanță.
Totuși, există și jaloane restante, precum cel privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, considerat neîndeplinit la momentul evaluării, și alte cinci jaloane înscrise în cererea de plată, care au fost considerate nesatisfăcătoare. Aceste situații pot duce la suspendarea parțială a plăților, urmând ca România să ofere observații în termen de o lună pentru clarificări, după care Comisia Europeană va decide asupra deblocării fondurilor sau asupra suspendării sumelor restante, aplicând procedura specifică de suspendare.
În ansamblu, gestionarea fondurilor PNRR și a altor resurse europene, precum și implementarea reformelor și proiectelor de investiții, vor rămâne esențiale pentru dezvoltarea durabilă a României. Eforturile continue de monitorizare, adaptare și îndeplinire a jaloanelor vor determina succesul implementării programului și impactul acestuia asupra economiei și societății românești.
