România rămâne fără energie nucleară pentru prima dată în 23 de ani. Seceta a oprit ambele reactoare de la Cernavodă

CRIZA ENERGETICĂ. România nu mai produce, temporar, energie nucleară după oprirea controlată a Unității 2 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. Decizia a fost luată din motive de siguranță, în condițiile în care debitul extrem de scăzut al Dunării nu mai permitea asigurarea apei necesare pentru răcirea instalațiilor.

Unitatea 1 fusese oprită încă din 28 iulie, tot în contextul secetei severe. Odată cu scoaterea din funcțiune a celui de-al doilea reactor, România pierde aproximativ 1.400 MW de producție constantă, capacitate care asigura în mod obișnuit circa o cincime din energia electrică produsă la nivel național.

Operatorul Nuclearelectrica a anunțat că oprirea s-a realizat controlat, conform procedurilor de siguranță. Situația nu implică un risc nuclear, însă pune presiune pe Sistemul Energetic Național, care trebuie să acopere lipsa producției prin alte surse interne, importuri și o gestionare atentă a consumului.

În zilele anterioare, autoritățile au încercat să mențină în funcțiune Unitatea 2 prin intervenții excepționale în zona Canalului Bala. Au fost efectuate lucrări de modificare a albiei și operațiuni menite să redirecționeze o cantitate mai mare de apă spre brațul Dunării relevant pentru alimentarea centralei. Măsurile au oferit doar un răgaz limitat, iar nivelul apei a continuat să scadă sub pragul necesar funcționării în condiții de siguranță.

Oprirea simultană a celor două reactoare este o situație fără precedent în ultimii 23 de ani. Cernavodă reprezintă una dintre cele mai stabile surse de electricitate ale României, iar absența producției nucleare vine într-o perioadă în care seceta afectează și alte surse energetice, inclusiv hidroenergia.

Autoritățile au transmis că alimentarea populației cu energie trebuie menținută, însă au cerut reducerea voluntară a consumului, mai ales în intervalele de vârf de seară. În paralel, sunt utilizate mai intens capacități pe cărbune, energie eoliană și importuri din statele vecine.

Criza de la Cernavodă arată cât de vulnerabil poate deveni sistemul energetic în fața fenomenelor meteo extreme. Seceta nu mai afectează doar agricultura și navigația pe Dunăre, ci a ajuns să pună presiune directă asupra unei infrastructuri esențiale pentru securitatea energetică a României.