România riscă să piardă 8,7 miliarde de euro din PNRR. Economist: „Ne aflăm în fața unui moment critic”
PNRR. România se află într-o cursă contracronometru pentru a salva o parte importantă din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit economistului Adrian Negrescu, țara noastră mai are la dispoziție puțin peste o lună pentru a îndeplini reformele și jaloanele asumate în relația cu Comisia Europeană, iar în joc se află aproximativ 8,7 miliarde de euro, bani care ar putea fi pierduți definitiv dacă obligațiile nu vor fi respectate la timp.
Într-o analiză publicată pe rețelele de socializare, economistul afirmă că programul prezentat inițial drept unul dintre cele mai importante proiecte de modernizare a României riscă să rămână în istorie prin întârzieri, blocaje administrative și reforme nefinalizate. În opinia sa, PNRR a fost conceput cu obiective ambițioase, însă fără o evaluare realistă a capacității administrației publice de a le pune în practică.
Negrescu susține că România a reușit până în prezent să încaseze aproximativ 13 miliarde de euro, ceea ce reprezintă circa 61% din valoarea recalculată a programului și aproximativ 44% din suma inițială de aproape 29 de miliarde de euro. Diferența rămasă este condiționată de adoptarea unor reforme și acte normative considerate esențiale de Comisia Europeană.
Economistul amintește că România a pierdut deja aproximativ 500 de milioane de euro aferente celei de-a treia cereri de plată și că, în urma renegocierii PNRR din 2025, valoarea totală a programului a fost redusă cu aproximativ 7 miliarde de euro. În opinia sa, aceste diminuări reflectă întârzierile acumulate în ultimii ani și dificultățile întâmpinate în implementarea proiectelor asumate.
Printre principalele probleme identificate se numără lipsa unor studii de impact solide înainte de elaborarea planului, asumarea unor termene considerate nerealiste și dificultatea instituțiilor statului de a implementa simultan reforme complexe în domenii precum administrația publică, fiscalitatea, urbanismul sau sistemul energetic.
În analiza sa, Adrian Negrescu consideră că instabilitatea politică din ultimele luni a agravat situația. Potrivit acestuia, existența unui guvern cu atribuții limitate reduce posibilitatea adoptării rapide a unor ordonanțe de urgență sau asumării răspunderii pe proiectele legislative necesare pentru deblocarea fondurilor europene.
În aceste condiții, economistul apreciază că una dintre puținele variante rămase este convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare pentru adoptarea rapidă a legilor solicitate prin PNRR. Fiecare zi de întârziere reduce șansele ca România să îndeplinească toate condițiile înainte de expirarea termenelor stabilite la nivel european.
Printre reformele considerate decisive se numără legea salarizării unitare în sectorul public, reforma incompatibilităților în funcțiile publice, modificările privind funcția publică, măsurile pentru creșterea eficienței colectării veniturilor bugetare, adoptarea noului Cod al urbanismului și legislația privind decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire. Fiecare dintre aceste reforme este asociată unor tranșe importante de finanțare, unele apropiindu-se de un miliard de euro.
Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă principalul instrument prin care România poate finanța investiții majore în infrastructură, sănătate, educație, digitalizare și tranziție energetică. Fondurile europene sunt însă acordate doar după îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate prin acordul încheiat cu Comisia Europeană, motiv pentru care fiecare reformă întârziată poate afecta direct accesul la finanțare.
În perioada următoare, autoritățile române vor trebui să accelereze adoptarea măsurilor restante pentru a convinge Comisia Europeană că obligațiile asumate pot fi îndeplinite. Miza nu este doar absorbția ultimelor miliarde de euro disponibile prin PNRR, ci și continuarea unor investiții considerate esențiale pentru modernizarea României în următorii ani.
