România și risipa alimentară: cum ajunge mâncarea la gunoi în timp ce familiile încearcă să reducă fiecare cheltuială

LIFE. România și risipa alimentară: cum ajunge mâncarea la gunoi în timp ce familiile încearcă să reducă fiecare cheltuială
Risipa alimentară este una dintre acele probleme care par mici atunci când sunt privite separat, dar capătă dimensiuni importante atunci când sunt analizate la nivelul unei întregi societăți. O pâine aruncată, fructele uitate în frigider sau mâncarea pregătită în cantități prea mari pot părea incidente neînsemnate. Repetate zilnic, însă, acestea înseamnă bani pierduți, resurse irosite și presiune suplimentară asupra mediului.
În România, combaterea risipei alimentare presupune mai mult decât apeluri la responsabilitate. Este nevoie de schimbări în gospodării, magazine, restaurante, instituții publice și în modul în care sunt organizate lanțurile de distribuție.
De ce cumpărăm mai mult decât consumăm
Promoțiile, cumpărăturile făcute fără o listă și planificarea deficitară a meselor pot contribui la acumularea alimentelor care nu mai sunt consumate la timp. Uneori, oamenii cumpără produse doar pentru că sunt la reducere, fără să ia în calcul dacă le vor folosi înainte de expirare.
Există și o problemă de interpretare a etichetelor. Mențiunea „a se consuma de preferință înainte de” indică, în general, perioada în care produsul își păstrează calitățile specifice, dacă este depozitat corespunzător. În schimb, „a se consuma până la” este asociată cu siguranța alimentară pentru produsele perisabile vizate de această mențiune. Cele două nu trebuie confundate.
În orice situație, aspectul și mirosul nu sunt suficiente pentru a confirma siguranța unui aliment, iar produsele cu dată-limită de consum depășită nu ar trebui consumate.
Magazinele și restaurantele au un rol important
O parte din risipă poate fi redusă prin prognoze mai bune ale cererii, gestionarea atentă a stocurilor și adaptarea cantităților pregătite la numărul de clienți.
Restaurantele pot oferi porții adaptate, posibilitatea de a lua acasă mâncarea rămasă și meniuri construite în funcție de ingredientele disponibile. Magazinele pot îmbunătăți rotația stocurilor și pot facilita distribuirea produselor încă sigure pentru consum, dar care se apropie de termenul-limită.
Donațiile alimentare, atunci când sunt organizate cu respectarea normelor de siguranță și trasabilitate, pot conecta operatorii economici cu organizațiile care sprijină persoane aflate în dificultate.
Soluții simple pentru fiecare familie
Combaterea risipei poate începe cu câteva obiceiuri accesibile. Planificarea meselor pentru câteva zile, verificarea frigiderului înainte de cumpărături și depozitarea corectă a produselor pot reduce pierderile.
Porționarea alimentelor înainte de congelare, etichetarea recipientelor și folosirea ingredientelor rămase în rețete noi sunt alte metode utile. Resturile trebuie răcite și depozitate în condiții sigure, iar timpul de păstrare trebuie adaptat tipului de preparat.
Un alt pas important este diferențierea între ceea ce este necesar și ceea ce cumpărăm din impuls. O listă simplă de cumpărături poate avea efect atât asupra bugetului, cât și asupra cantității de alimente aruncate.
Mai puțină risipă înseamnă mai multă eficiență
Alimentele presupun consum de apă, energie, teren agricol, muncă și transport. Atunci când ajung la gunoi fără să fie consumate, o parte din aceste resurse a fost utilizată fără beneficiul urmărit.
În plus, deșeurile alimentare pot genera emisii de gaze cu efect de seră, în special atunci când ajung în depozite de deșeuri și se descompun în condiții care favorizează producerea metanului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele articole

Articole Similare