SĂRBĂTOARE – Ziua imnului național al României – 29 iulie

DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE! Ziua imnului național al României se sărbătorește anual la 29 iulie. La această dată, în 1848, “Deșteaptă-te, române!” a fost cântat pentru prima oară, oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Poemul “Un răsunet” a devenit imn sub titlul “Deșteaptă-te, române!”, reușind să-și câștige gloria datorită mesajului mobilizator și plin de energie pe care îl conține.
În timpul revoluției de la 1848, poemul patriotic “Un răsunet” a apărut în revista “Foaie pentru minte, inimă și literatură”.
Versurile imnului le-au inspirat românilor curaj și încredere în timpul momentelor cruciale, cum ar fi Războiul de Independență (1877 – 1878), dar și Primul și al Doilea Război Mondial.
La scurt timp după instaurarea dictaturii comuniste depline, la 30 decembrie 1947, imnul “Deșteaptă-te, române!” a fost interzis, la fel ca alte marșuri și cântece patriotice. Intonarea sau fredonarea lor erau pedepsite cu ani grei de închisoare la vremea respectivă.
A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989.
Imediat după Revoluția de la 1989, “Deșteaptă-te, române!” a fost ales imnul național al României. A fost consacrat prin Constituția din 1991, modificată și completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.
Ziua imnului național al României a fost instituită în 1998, prin Legea nr. 99/1998.
Versurile imnului îi aparțin lui Andrei Mureșanu (1816-1863), poet ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet și etnograf, cântăreț și autor de manuale de muzică.
Se presupune că poemul “Un răsunet”, devenit imn sub titlul “Deșteaptă-te, române!”, este o replică la poezia “Către români”, scrisă de Vasile Alecsandri, publicată în numărul 21 din 24 mai 1848 al revistei “Foaie pentru minte, inimă și literatură”.